//=Assets::insertQuantcastScript()?>
Articolele din categoria EDITORIALE:
Ultimele cifre publicate de INS arată că rămânem singuri în această țară. Peste 9.500 de copii și tineri, cu vârste cuprinse între 10 și 25 de ani, au plecat definitiv din România anul trecut, acesta fiind maximul ultimului deceniu. Calculele arată că, în doar 12 luni, România a pierdut echivalentul a 400 de clase de școală sau liceu. Cei mai mulți dintre aceștia nu se mai întorc acasă. Și îi înțeleg: s-au săturat de umilințele suferite din partea politicienilor, de școlile în care educația se face cu greu, și asta datorită unor dascăli inimoși ce nu renunță să creadă în viitorul țării, de lipsuri și de sistemul putred, infestat de pile și oameni slab pregătiți, ce au acces la posturi-cheie sau călduțe doar pentru că sunt rudele cuiva important, sau pilele unui partid, ori a altuia.
Copleșiți de sărăcie și galopul prețurilor care ne afundă tot mai mult în nevoi și datorii, am ajuns să nu mai putem vedea imaginea de ansamblu. Am fost reduși la statutul de indivizi mici, preocupați doar să supraviețuim încă o zi pe acest pământ. Dacă nu reușim să ne trezim din această amorțeală, în curând nu vom mai avea nici pământ. La propriu. În timp ce liderii bravi ai nației dorm în bocanci, Budapesta își continuă cu succes planul de a ne rupe țara în bucăți. Felicitări serviciilor noastre secrete, căci totul se întâmplă de zeci de ani, sub ochii lor. Oare nu putem vorbi aici despre trădare la cel mai înalt nivel? Politica asta de a ne face că nu vedem ce se întâmplă, ca să nu escaladam lucrurile, este una periculoasă. Steagul nostru românesc este călcat în picioare la propriu în ceea ce unii numesc Ținut Secuiesc. Vă informez că nicio regiune oficială din țara noastră nu poartă numele ăsta. Sunt doar județele Covasna, Harghita și Mureș! Teritorii ce aparțin României, stat independent, suveran și indivizibil.
Prea mult rău este în jurul nostru, prea multe vești proaste, prea multă tristețe. Nu pot să nu mă întreb cum am ajuns aici. De ce atâta ură și încordare? Când și unde ne-am pierdut busola? Pe cea personală, dar și pe cea colectivă. Am uitat de valorile pe care s-a construit, cu trudă, acest neam, acest popor. Am uitat de sacrificiile făcute de înaintașii care ne-au asigurat pacea fragilă, pentru ca noi să avem parte de stabilitate și prosperitate. De ce repetăm greșelile istoriei și o facem, de fiecare dată, la un nivel mult mai grav? Am uitat de credință, de cea în Dumnezeu, dar și de cea dintre noi.
Starea socială este din ce in ce mai rea, e teribil să cauți vesti bune într-un vârtej de neajunsuri, de griji și de frici. Chiar dacă trăim cu toții pe același pământ și sub același cer, avem gusturi diferite, păreri diferite, orizonturi diferite și alegeri diferite! Suntem suma alegerilor noastre sau nu?! Ne putem victimiza când am fost indiferenți și am lăsat totul în voia sorții, că merge și așa? Contează cât muncești, cum trăiești, ce construiești, ce lași in urma ta; cât compromis, câtă toleranță.
Duduie economia, după cum aflăm din ultimele date oficiale. A crescut în primele trei luni din 2022, ca un Făt Frumos, cât alții în 10 ani. Adică la puțin peste 5,2%. Dar nivelul de trai decent este un basm pentru milioane de români. Să nu ne lăsăm păcăliți de aceste date, pentru ca ele reflecta doar situația de dinaintea invaziei din Ucraina. A crescut și PIB-ul, dar a făcut-o pe spinarea noastră. Sau, mai exact, din buzunarele noastre tot mai goale. Sume uriașe au intrat în vistieria statului din cauza facturilor nesimțite la energie și a creșterilor de prețuri la produse și servicii. Modul în care politicienii se umflă în pene ar fi de ras, dacă mulți dintre noi nu am plânge de grijile tot mai multe și de neajunsurile tot mai mari. Economia noastră este, din păcate, una de consum. Și cum toate ajung să devină un lux, chiar și mâncarea, mi-e teamă să mă gândesc la cifrele pe care le vor prezenta aleșii pe trimestrul doi.
În aceste vremuri grele pentru noi toți ar trebui sa ne apreciem, sa petrecem mai mult timp de calitate cu persoane dragi sufletului nostru, sa investim în amintirile noastre și plăcerile simple. Avem nevoie să ne deconectăm de la supărări, vești triste, știri alarmiste, prognoze pesimiste. Să călătorim cât avem ocazia, să vizităm locuri noi, să gustăm o mâncare bună, să bem un vin de calitate, să râdem, să ne bucurăm, să trăim!
Astăzi, omenirea se află mai aproape de distrugere decât a fost vreodată. După cei doi ani de pandemie, în care economiile țărilor lumii au fost crunt lovite, războiul declanșat de Putin riscă să ne arunce și mai mult în abis. Trăim, în acest 2022, furtuna perfectă. Război, molimă, tensiuni regionale, prețuri uriașe, secetă și apocalipsă alimentară. Acestea sunt coordonatele după care ne ghidăm. Distanțarea din pandemie s-a acutizat, nu doar la nivel personal, ci și între liderii statelor.