Dezbatere la 30 de ani după momentul 1989. Cozmin Gușă: "Ne-am fundamentat existența post-comunistă pe minciună"

Evenimentele din decembrie 1989 au determinat, prin modul în care ele s-au desfășurat, întregul curs ulterior al democrației din România, a punctat profesorul Vasile Pușcaș încă din startul emisiunii.

Schimbarea regimului din 1989 a devenit din primul moment o "bătălie de cucerire a puterii politice", iar în următorii 30 de ani am asistat în permanență la o serie de "bătălii pe putere" și nu la o luptă între idei și proiecte de dezvoltare: 

"Noi am intrat în această schimbare majoră, istorică fără un proiect, fără un program și chiar fără oameni pregătiți pentru așa ceva. De aceea, la noi a fost o metodă violentă utilizată pentru schimbarea regimului politic, pe când în toate celelalte state mișcările au fost mai puțin violente, s-au desfășurat prin negociere, dialog, iar schimbarea a fost mai degrabă pașnică. Lucrul acesta se vede. Noi am început în stradă să construim democrația și acum după 30 de ani se face apel tot la stradă. Or, democrația se face prin vot, prin parlamentarism și instituții democratice. Lucrurile au o prelungire destul de mare și asta lasă o amprentă asupra modului în care se desfășoară viața politică de la noi. Schimbarea regimului din 1989 s-a transformat încă din primul moment într-o bătălie de cucerire a puterii politice. De atunci, schimbarea se transformă într-o bătălie permanentă de cucerire a puterii. ", a declarat Vasile Pușcaș, fost negociator al aderării României la UE.

Sociologul Vasile Dâncu a vorbit despre "momentul 1989" ca find o lovitură de stat care a primit aparența unei revoluții, prin baia de sânge creată.

"A fost o acoperire, ca să spun așa, prin baia de sânge, prin omorârea a 2.000 de tineri s-a dat amprenta unui sacrificiu al poporului. Dar de fapt am avut instituții care nu erau pregătite pentru ceea ce s-a întâmplat și au trebuit să ascundă această crimă. Să discutăm despre restul celor 30 de ani, despre tranziția "de la nimic spre niciunde". Nu am avut o mișcare de rezistență, știm mitul rezistenței prin cultură, dar a fost o rezistență conservativă, individualizată. Nu am avut un proiect de schimbare, nu am avut o societate civilă, nu am avut oameni pregătiți care să preia puterea", a explicat Vasile Dâncu, fondatorul IRES.

Potrivit acestuia, noi am trăit și comunismul și libertatea într-un mod personalizat și interiorizat, și continuăm să fugim de spațiul public și să gândim negativ.

"De aceea, la noi toate lucrurile sunt încâlcite, și revoluția a fost încâlcită, suntem mereu într-un fel de hibridizare. Continuăm să ne autoflagelăm, să gândim negativ, ne înăbușim speranța în noi înșine, cred că am putea să fim o societate mult mai optimistă, cu toate rezultatele proaste economice și politice din ultimi ani, dacă ne-am uita înainte. Acum ar trebui să ridicăm capul și să ne gândim la viitor. Cred că asta ar fi o soluție", a precizat Dâncu.

Tânguirea permanentă din ultimii 30 de ani arată "inadecvarea noastră la situație"

Consultantul politic Cozmin Gușă i-a completat pe cei doi, spunând că mai degrabă "comemorăm" 30 de ani de la momentul 1989 decât să celebrăm ceva. Când fundamentezi pe minciună, totul se năruie, spune Gușă, iar românii au un "pattern" legat de inadecvarea la situație:

"Textura a ceea s-a întâmplat în 1989 și după aceea, atât Vasile Dîncu cât și Vasile Pușcaș pot cu multă precizie să o deseneze și să o expliciteze. Nu sunt mulți oameni în România care pot face asta, avem mulți teribiliști care discută în piața publică. Noi acum comemorăm 30 de ani, nu e o celebrare în sensul pozitiv al termenului, din păcate. Și eu am studiat mult ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. M-a interesat întotdeauna să înțeleg ce trăim și de ce trăim ceea ce trăim Am avut curiozitatea să mă întâlnesc cu foști șefi ai serviciilor secrete, cu mulți foști demnitari comuniști, să cercetez.

Am o singură concluzie, aici la gura sobei, într-un mediu și o perioadă ofertante din punctul de vedere al gândirii, pentru că întotdeauna în decembrie suntem tentați să facem analize retrospective. Concluzia mea este: ce se fundamentează pe minciună se năruie. Noi ne-am fundamentat toată existența post-comunistă pe multe minciuni și totul s-a năruit. Ce să faci? Când fundamentezi pe minciună, totul se năruie. Este un pattern al națiunii române de a se poziționa exact cum nu trebuie și când nu trebuie. Iubesc cel mai mult dintre filmele cu Antony Quinn nu "Zorba Grecu", ci "A 25-a oră", după cartea românului Virgil Gheorghiu. Aici personajul Iohann s-a poziționat mereu într-un mod nepotrivit, era onest și dorea să facă ceva. El descrie această inadecvare la situație și românii așa au fost. Tânguirea asta permanentă în cei 30 de ani de libertate arată această inadecvare a noastră la situații. Virgil Gheorghiu descrie perfect acest lucru, iar Antony Quinn interpretează mai mult decât perfect. Dar să nu uităm care e cauza: fundamentarea pe minciună năruie totul", a precizat Cozmin Gușă.

Tinerii au nevoie să pună piciorul pe pământ solid

Tinerii din România au o "emoție plină de întrebări fundamentate" și își doresc să lupte, a remarcat Cozmin Gușă, care spune că generația matură trebuie să se mobilizeze din nou pentru a le crea tinerilor terenul pe care să pună piciorul:

"Ce facem noi, jucăm tot timpul ca înfrânții când tinerii de 20-30 de ani ar vrea să lupte, dar nu au pe ce să pună piciorul? Eu sesizez că tinerii vor să lupte. Ce găsesc ei? tânguieli, minciună, chestia asta de 30 de ani atât de tristă. Pentru ei merită să ne mobilizăm din nou, să nu mai stăm în această  minciună perpetuă care nu are unde să ne ducă", a spus consultantul politic.

Vasile Dâncu a confirmat ideea prin cercetările sociologice pe care le face despre tineri și despre noua lor identitate.

"Avantajul lor este că nu trăiesc într-o lume mică, ca generațile noastre. Ei trăiesc într-o cultură globală, pe internet, și-au dezvoltat o identitate proprie. Ei pot să pună piciorul pe pământ, să găsească ceva, noi trebuie să le generăm un mediu să pună piciorul pe ceva. Altfel, ei constată că totul merge cu fundul în sus. Eu găsesc motive de optimism. Să nu lăsăm această generație să rătăcească pe internet, să-i sprijinim să revină cu picioarele pe pământ. Trebuie să facem un proiect pentru asta...", a completat Vasile Dâncu.

Politicienii din România nu vin cu alternative, cu proiecte de țară

Vasile Pușcaș spune că democrația înseamnă existența alternativelor în piața publică. Mai precis o ofertă de proiecte, programe, strategii, chiar echipe care să ducă la îndeplinire aceste alternative.

"Ce nu facem noi este să punem în piață adevărate alternative. Nici guvernul anterior nu a venit cu alternative, ci cu un program de guvernare care a constat într-o listă de măsuri, un shoppping list. Actualul guvern la fel, vine tot cu un șir de măsuri. Mie mi-ar trebui, ca să mă mobilizeze, un set de alternative, iar democrația înseamnă ca eu să optez pentru o alternativă care mă inspiră. Acest lucru s-a pierdut în lupta pentru putere politică", arată Vasile Pușcaș.

Acesta amintește că în momentul în care a pornit în România revoluția jocurile erau aproape făcute în Europa Centrală. Până în 1994, cât a fost prezent Pușcaș în SUA, la Washington nu exista o idee foarte clară despre ce vrea să se întâmple în România. În toate statele Europei Centrale lucrurile aveau o direcție clară, în timp ce în România nu se știa ce urmează să se întâmple, spune fostul diplomat. 

"Am votat niște oameni în 1990, dar nu am votat alternative. Acest lucru e actual și acum. Ce alternative au prezentat partidele la ultimele alegeri? Noi ne raportăm mereu la o persoană, la un tătuc, nu la un program în care să poți mobiliza societatatea. Mie personal îmi lipsește un program, o strategie, un proiect de țară în care să simt că vreau să mă implic, să simt că pot să fac ceva", a mai spus Vasile Pușcaș.

Intelectualii români suferă de narcisim, "fiecare cu opera lui"

Vasile Dâncu crede că în ultimii ani am avut creștere economică, dar nu am avut dezvoltare, iar asta înseamnă haos.

"Să ne uităm la câteva caracteristic ale națiunii noastre. De ce nu am avut o piață a ideilor care să genereze ceva? Politica derivă din cultură, adică din acele caracteristici culturale de care vorbea Blaga. Nu putem sări peste umbra noastră. Noi avem un loc al controlului destinului nostru situat în afara noastră. Germanii, francezii, americanii au un miez centrat pe responsabilitatea individului. Copilul american când ia o notă proastă spune: Nu am învățat destul. Copilul român zice: Profesorul mă urăște, nu mă place...Noi punem mereu în afară centrul controlului nostru. Cele două proiecte NATO, UE sunt conjuncturale, noi am participat la o conjunctură externă. Ne-am bazat mai mult  pe schema aquis-ului european, decât pe proiectele noastre", este concluzia sociologului de la Cluj.

A doua tendință ține de latinitatea noastră, consideră Dâncu. Este un fel de narcisism al intelectualilor români, fiecare cu opera lui. "Noi nu am descoperit forța instituțiilor, nu vrem să respectăm regulile. Am văzut un individualism feroce, la nivelul politicienilor, s-a născut din narcisismul de la nivelul intelectualilor"

Serviciile secrete au nevoie de un proiect de reformă

Emblema ultimilor 30 de ani este aceea că mediul politic și mass-media s-au ofițerizat, consideră Cozmin Gușă.

"Este un lucru extrem de nociv, eu am mai discutat asta. Se blochează decizia în politic și gândirea coerentă în mass-media. Ofițerizarea nu a fost bună și s-a făcut într-un mod haotic. Servicile au laboratoare profesioniste care le-ar da posibilitatea să se auto-analizeze și să să își facă un proiect de reformă. Asta e necesar nu doar la nivel de partide politice, ci și la nivelul instituțiilor de forță și a serviciilor secrete. Au luat-o razna în 30 de ani, dacă ne gândm numai la devalizarea resurselor statului în beneficiile unor potentați. Nu au mai stat să își facă o analiză și un proiect de ref internă, nici după devoalarea binomului Kovesi-Coldea. Ne-am trezit, e exemplu, luni dimineață cu 3 deputați luați la ora 6 din casă, fără să fie vreun pericol public, de ce?"

Diversiunea a jucat un rol foarte mare în 1989 și continuă să joace și acum, arată Vasile Pușcaș.

"Diversiunea distruge diversitatea, a distrus pluralitatea. A venit vremea să spunem Da, a fost diversiune, au fost instituții implicate, dar acum să facem construcție, am fost 30 de ani tot consumatori, nu vreau să zic distrugători, acum avem obligația să construim. Această generație ar vrea să construiască, dar are nevoie de proiecte la care să participe. Altfel trăim în diversiuni, iar politicul se ocupă doar de electoralul de diseară, aste este este distrugere. Proiectul e România", a mai spus Vasile Pușcaș.