Război în Ucraina - ziua 942: Zelenski anunță o săptămână „crucială”, Moscova respinge summitul pentru pace

UPDATE 23.35 - Macron consideră că va trebui "regândită relaţia noastră cu Rusia" după război

Preşedintele francez Emmanuel Macron a estimat că ar trebui să "regândim relaţia noastră cu Rusia" după războiul din Ucraina şi a pledat pentru "o nouă ordine internaţională", duminică, la Paris, în cadrul "Întâlnirii pentru pace" organizată de comunitatea religioasă Sant'Egidio, notează AFP.

"Va trebui să ne gândim la o nouă formă de organizare a Europei şi să regândim relaţia noastră cu Rusia după" războiul din Ucraina, a declarat Macron în deschiderea întâlnirilor acestei comunităţi catolice apropiate Vaticanului.

Pe tema relaţiilor cu Moscova, Emmanuel Macron a fost foarte criticat pentru că a declarat în mai 2022, la mai bine de două luni după ce Moscova îşi lansase trupele împotriva Ucrainei, că Rusia nu trebuie "umilită". Iar doi ani mai târziu, el şi-a atras critici occidentale pentru că a refuzat să excludă trimiterea de trupe pe pământul ucrainean.

"Trebuie să fim suficient de imaginativi pentru a ne gândi la pacea de mâine, la o pace în Europa sub o nouă formă", a declarat el în cadrul acestor întâlniri care au reunit clerici, politicieni şi experţi. Va fi necesar să se ţină seama de "reconcilierea cu Balcanii şi de realitatea unei Europe în forma sa geografică, care nu este nici Uniunea Europeană, şi hotărât nici NATO", a adăugat el.

UPDATE 21.50 - Un rus condamnat pentru crimă şi canibalism s-a întors acasă după ce a luptat în Ucraina

Rusul Dmitri Malîşev, locuitor al regiunii Volgograd, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru crimă şi canibalism şi graţiat de preşedintele rus Vladimir Putin pentru că a luptat în războiul din Ucraina, s-a întors în oraşul său natal, a anunţat duminică presa locală, potrivit EFE.

"Da, s-a întors după ce a fost rănit (...) Am vorbit personal cu el. Are probleme la mandibulă şi o schijă în braţ. Pare să fie sub tratament medical. Alaltăieri l-am văzut într-un magazin şi ne-am salutat", a declarat şeful administraţiei locale, Fiodor Kadoba, pentru portalul local de ştiri V1.ru.

El a adăugat că Malîşev l-a asigurat că va reveni pe front după ce îşi va recupera sănătatea.

Cazul "canibalului din Volgograd" a zguduit societatea rusă în urmă cu un deceniu: după ce şi-a ucis în bătaie o cunoştinţă din Tadjikistan cu o rangă pentru că i-ar fi propus să facă sex, i-a smuls inima şi a prăjit-o într-o tigaie, proces pe care l-a înregistrat pe video.

Justiţia rusă l-a condamnat la 25 de ani de închisoare, dintre care 15 trebuia să-i execute într-o închisoare de înaltă securitate, dar după începerea războiului a fost recrutat pentru a fi trimis să lupte în Ucraina.

UPDATE 15:47 - Satan II, super-racheta lui Putin, a eșuat și a distrus poligonul de testare Imagini din satelit surprinse sâmbătă, 21 septembrie, arată un crater imens la Cosmodromul Plesețk, regiunea Arhanghelsk, în nordul Rusiei. Unii analiști militari, inclusiv ruși, spun că acest crater a apărut în urma exploziei unei rachete balistice intercontinentale Satan II, sau RS-28 Sarmat, „super-arma strategică” despre care liderul de la Kremlin Vladimir Putin susține că îi asigură superioritatea militară față de Occident.

Difuzând imaginile, analistul de informații obținute din surse deschise MeNMyRC scrie că „testul RS-28 Sarmat a fost un eșec total”. „Racheta a detonat în siloz, lăsând un crater masiv și distrugând locul de testare. Sarmat este o rachetă alimentată cu combustibil lichid, astfel încât accidentul ar fi putut avea loc separat de activitatea de lansare efectivă”, subliniază MeNMyRC.

UPDATE 14:51

Avioane NATO au interceptat șase aeronave rusești care survolau Marea Baltică fără transpondere sau plan de zbor în două zile, au anunțat Forțele aeriene letone.

Transponderele sunt un dispozitiv electronic care contribuie la menținerea siguranței traficului aerian în spațiul aerian internațional. Avioanele rusești intră în mod regulat în spațiul aerian de deasupra țărilor baltice cu transponderele dezactivate, probabil pentru a testa reacția statelor NATO.

Avioanele rusești au fost identificate deasupra Mării Baltice la 20 și 21 septembrie și au fost escortate de avioane Eurofighter ale NATO ca parte a misiunii NATO de poliție aeriană în Marea Baltică, au spus Forțele aeriene letone.

Potrivit Forțelor aeriene germane, un grup de cinci avioane a fost identificat în după-amiaza zilei de 21 septembrie, format dintr-un Su-35 și patru Su-30MKI. (Kyiv Independent)

UPDATE 12:55 - Ucrainenii anunță că au lovit un tren încărcat cu muniții nord-coreene Statul Major al Ucrainei a confirmat atacurile cu drone raportate sâmbătă dimineața la două depozite militare din Rusia, revendicând distrugerea unui tren încărcat cu peste 2.000 de tone de muniții. Ministerul rus al Apărării a anunțat sâmbătă dimineața că a respins un atac aerian masiv care a implicat 101 drone ucrainene. În timp ce Moscova revendica o operațiune de succes, bloggerii militari ruși și martorii oculari relatau despre distrugeri la cel puțin două depozite militare: unul situat lângă satul Kamenîi, raionul Tihorețk, ținutul Krasnodar, iar celălalt – lângă satul Oktiabrski, regiunea Tver.

Potrivit Statului Major al Ucrainei, citat de publicația rusă Meduza, atacul de la Kamenîi s-a soldat cu distrugerea a peste 2.000 de tone de muniții, inclusiv nord-coreene, care erau încărcate într-un tren. Atacul a vizat de asemenea stația radar Podlet, care detectează țintele aeriene îndreptate împotriva depozitului. Nu se știe dacă stația radar a fost sau nu atinsă. Statul Major al Ucrainei nu oferă detalii despre consecințele atacului de la Oktiabrski, unde, potrivit bloggerilor militari ruși, ar fi stocate rachete nord-coreene și iraniene, dar și racheta balistică intercontinentală Satan II.

Canalul de Telegram Shemî, un proiect al postului Radio Svoboda, a publicat pe Telegram o imagine din satelit cu consecințele atacului aerian de la Kamenîî/Tihorețk. Imaginea arată nori de fum și sugerează că incendiul continuă la aerodromul militar din apropiere.

UPDATE 10:40

Bloc de locuințe din Harkov, lovit de ruși: 20 de răniți Cel puțin 20 de oameni au fost răniți în urma unui atac aerian care a atins un bloc de locuinţe din Harkov, în nord-estul Ucrainei, au anunţat autorităţile locale, potrivit agenției de presă DPA, preluate de Agerpres. Guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sîniehubov, a afirmat pe Telegram că printre răniţi se numără şi un copil de 8 ani şi doi adolescenţi. Oficialul a difuzat imagini cu moloz în faţa unei clădiri cu mai multe etaje şi un automobil ars.

Ihor Terehov, primarul oraşului Harkov, a comunicat că zeci de locatari au fost evacuaţi şi mai multe automobile au luat foc. Harkovul este al doilea oraş ca mărime din Ucraina, cu peste un milion de locuitori înainte de lansarea invaziei ruse. Rusia a încercat să îl ocupe la începutul războiului, însă nu a reuşit şi de atunci îl bombardează aproape zilnic.

Rușii susțin că au doborât 15 drone ucrainene.

Strategia Ucrainei pentru finalizarea conflictului

În mesajul său de sâmbătă, Zelenski a subliniat că sfârșitul războiului depinde de determinarea aliaților Ucrainei de a furniza arme și echipamente necesare pentru apărarea țării. El a mulțumit armatei ucrainene pentru un nou atac reușit asupra unui depozit de arme din Rusia, fără a dezvălui locația exactă a loviturii. Președintele ucrainean a adăugat că întâlnirile programate în Statele Unite sunt esențiale pentru a se asigura că Ucraina va obține resursele necesare pentru a continua lupta împotriva forțelor ruse.

„Dacă am avea suficiente rachete și sprijin de la partenerii noștri, situația pe câmpul de luptă ar fi mult mai favorabilă pentru noi”, a declarat Zelenski. El a evidențiat că războiul se va încheia doar atunci când aliații Ucrainei vor acționa cu aceeași hotărâre precum armata ucraineană în apărarea independenței țării.

Planul de prezentat la Washington

Zelenski intenționează să prezinte partenerilor internaționali o strategie clară pentru continuarea eforturilor de apărare și pentru accelerarea sprijinului militar. „Planul nostru va fi pus pe masa partenerilor, inclusiv a președintelui Statelor Unite”, a afirmat liderul ucrainean.

El face apel constant la aliații occidentali, în special la Statele Unite, pentru a accelera livrările de arme, întrucât luptele din estul Ucrainei, în regiunea Donețk, continuă într-un ritm lent. De asemenea, Kievul solicită permisiunea de a utiliza armament occidental pentru a lovi ținte strategice din interiorul Rusiei, cu scopul de a preveni atacurile aeriene ale Moscovei asupra infrastructurii ucrainene.

Atacuri asupra depozitelor de arme rusești

Forțele ucrainene au anunțat sâmbătă că au lovit două depozite de muniții rusești în cursul nopții, unul în regiunea Krasnodar din sudul Rusiei și altul în regiunea Tver, în vest. Aceste atacuri au venit în contextul eforturilor continue ale Kievului de a reduce capacitatea Moscovei de a desfășura operațiuni militare pe teritoriul Ucrainei.

Întâlniri importante la ONU și Washington

Zelenski va participa la sesiuni cruciale ale Consiliului de Securitate și Adunării Generale a ONU, unde va discuta despre evoluția conflictului și va încerca să obțină sprijin internațional suplimentar. În plus, liderul ucrainean are programate întâlniri cu președintele Joe Biden și vicepreședinta Kamala Harris, care este și candidata Partidului Democrat pentru alegerile prezidențiale din 2024.

Zelenski și-a exprimat speranța de a se întâlni și cu Donald Trump, contracandidatul republican al lui Harris, într-un efort de a menține Ucraina în centrul atenției politice americane, indiferent de rezultatul alegerilor viitoare.

Moscova refuză summitul pentru pace

Pe fondul acestor eforturi diplomatice, Moscova a anunțat că nu va participa la al doilea summit pentru pace în Ucraina, subliniind că pozițiile părților rămân ireconciliabile. Această decizie confirmă că negocierile pentru un armistițiu sunt departe de a deveni o realitate, în ciuda apelurilor internaționale pentru soluționarea pașnică a conflictului.

Războiul din Ucraina, care a intrat în cea de-a 942-a zi, continuă să afecteze profund stabilitatea regională, iar rezultatul său depinde în mare măsură de sprijinul pe care Kievul îl va primi din partea comunității internaționale.