Înca din 1981 (discutie reluata în „Limbajul publicistic”), am analizat instalarea, în vorbirea de fata cu microfonul, la radio, a unei vocale indecise, între e si a, pe care ar trebui sa o notam printr-un e cu „palaria” lui a, dar pe care, în cele ce urmeaza, o transcriem prin secventa grafica ea, sunet ce apare în trei situatii. Mai întâi, la initiala unor cuvinte cum sunt ealev, eacuator, eAuropa, pentru a evita pronuntii (...) Citește mai departe...