SCANDALURILE din jurul CEC BANK. Povestea din spatele înlocuirii lui Radu Ghețea
Radu Gheţea, unul dintre cei mai logevivi bancheri români, a venit în 2007 la conducerea CEC, odată cu adoptarea noii strategii de dezvoltare, cumulând, la acea vreme, două poziţii: de preşedinte şi director executiv. Banca de stat trebuia să facă trecerea de la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, percepută ca o bancă de depuneri, la o bancă universală şi să fie privatizată - ceea ce nu s-a întâmplat până în momentul de faţă.
Ghețea a fost artizanul modernizării instituției. Procesul a demarat în 2007 și a fost încheiat cu succes la finalul anului 2011. Întreaga transformare a costat în jur de 135 de milioane de euro. Însă, pe lângă realizările incontestabile din domeniu, de numele lui Radu Ghețea se leagă și o mulțime de controverse.
Acesta a intrat în atenţia opiniei publice atunci când fostul ministru al Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, a declarat că a fost sunat de Traian Băsescu care i-a cerut să nu-l schimbe pe Ghețea de la conducerea CEC. Intervenţia fostului președinte ar fi avut loc la scurt după ce Ioana Băsescu, fiica cea mare a acestuia, a luat de la CEC un credit de un milion de euro, pe o perioadă de 30 de ani, cu care ar fi cumpărat celebra moșie de la Nana.
Presa a dezvăluit atunci că Ioana Băsescu a obţinut împrumutul în timp record şi cu dobânzi preferenţiale. Ministerul Finanțelor a cerut Băncii Naționale a României să facă un control la CEC Bank, pentru a vedea cum a fost acordat creditul. În plus, Senatul a decis constituirea unei comisii de anchetă în legătură cu acest împrumut, despre care Ghețea a explicat că a fost acordat legal.
Considerat un apropiat al guvernatorului BNR- Mugur Isărescu, Ghețea a rezistat mai multor tentative de înlocuire atât de la CEC Bank, cât si din funcția de șef al Asociației Române a Băncilor.
În scandal a intervenit și premierul de la acea vreme Victor Ponta, care n-a ratat prilejul să iasă cu atacuri la adresa președintelui Traian Băsescu.
,,Niciun român nu obţine credit pentru teren agricol, l-a obţinut domnul Băsescu, la dublul sumei pe care CEC-ul are voie să o dea persoanelor fizice. Am vorbit cu ministrul Finanţelor, pentru că este singurul care are competenţa de a face schimbări în conducerea CEC şi îl susţin total să verifice foarte clar lucrurile şi să propună măsurile care se impun”, a spus Ponta.
În replică, Băsescu a precizat că terenul din Călărași a fost cumpărat cinstit, fiind vorba despre o afacere de familie. Totodată, el a menționat că, de fapt, USL, în ansamblu, a făcut un joc politic. Până la urmă, cel care a semnat decizia de eliberare a lui Ghețea din funcția de șef al CEC a fost chiar Victor Ponta, în calitate de ministru interminar de Finanțe. Se întâmpla în 2014, ca, mai apoi, în 2019, Ghețea să fie înlocuit și din funcția de președinte al Consiliului de Administrație.
În 2014, numele instituției bancare a apărut într-un alt scandal. Imaginea lui Constantin Brâncuşi a fost folosită atunci într-o reclamă pentru CEC. În videoclip, o voce a fost adaugată imaginilor de arhivă, astfel încât să pară că marele artist povesteşte despre ideile şi opera lui. Însă folosirea imaginii acestuia a fost contestată de autorităţile locale din Târgu-Jiu, care au spus că vocea care pare a lui Brâncuși este de fapt un fals, la fel ca şi semnătura care apare pe afişele publicitare.
În trecut, CEC Bank a fost la un pas de privatizare. În 2006, Guvernul a aprobat forma finală a contractului de privatizare, care prevedea că statul va vinde pachetul majoritar de 69,9% din acţiuni. Contravaloarea a 9,9% din pachetul scos la vânzare ar fi urmat să fie transferat Fondului Proprietatea, alte 5% din acţiuni vândute foştilor şi actualilor angajaţi ai CEC, iar restul de acţiuni până la 100%, tranzacţionat pe piaţa de capital. Tranzacția nu a mai avut loc deoarece autoritățile au considerat că preţul oferit de National Bank of Greece, adică 560 de milioane de euro pentru 70% din acțiuni, a fost prea mic.
În ultimii ani, în spațiul public au fost vehiculate mai multe idei posibile pentru evoluția CEC Bank, care a rămas singura bancă comercială cu capital sută la sută de stat. În 2016, consilierul premierului Dacian Cioloș pe probleme economice, Dragoș Pîslaru, a vorbit despre intenția statului de a vinde o parte din instituția bancară către un investitor strategic.
CEC a intrat și în atenția actualului premier. S-a întâmplat anul trecut când Florin Cîțu, în calitate de ministru al Finanțelor, a precizat că vrea să reducă salariile șefilor băncilor de stat, de la 15.000, la aproape 6.000 de euro pe lună. Spre finalul anului trecut, Cîțu a declarat că este nevoie de modernizarea CEC Bank pentru că, prin intermediul acesteia, pot fi atrase anumite finanțări de la Comisia Europeană.
Tot în 2020, Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică. De la data intrării în vigoare a legii se interzice, pentru o perioadă de doi ani, înstrăinarea participaţiilor statului la companiile şi societăţile naţionale, la bănci, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de participaţie deţinută, conform actului normativ. Liberalii au contestat această lege la CCR, dar sesizarea a fost respinsă. Însă, potrivit cotidianul.ro, un proiect de lege elaborat de Ministerul Economiei prevede chiar eliminarea acestei interdicții, ceea ce a alimentat informații potrivit cărora noul executiv ar avea în plan privatizarea CEC.
Instituția bancară anunța spre finalul anului trecut că şi-a majorat activele cu peste 14% în primele nouă luni din 2020, faţă de finalul anului 2019, până la valoarea de 37,5 miliarde de lei, iar profitul net a fost de 274,2 milioane de lei.