De ce nu este constituțională reorganizarea ANAF? Motivarea CCR

Curtea Constituţională a României (CCR) susţine, în motivarea deciziei prin care a admis excepţiile de neconstituţionalitate invocate în cazul legii reorganizării ANAF, că nu a fost respectat bicameralismul şi nu s-a cerut un punct de vedere de la Guvern în acest caz.

CCR atrage atenţia că legiuitorul nu a respectat două condiţii care contravin normelor constituţionale.

"Din derularea procedurii legislative rezultă că în Camera decizională, după parcurgerea procedurii de avizare a propunerii legislative, prin intermediul unor amendamente propuse de membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, sesizate în fond şi însuşite de plenul Camerei Deputaţilor cu ocazia dezbaterii propunerii legislative, au fost introduse dispoziţii noi privind înfiinţarea unui organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţat de la bugetul de stat", explică judecătorii.

Aceştia notează că "noua lege prevede, aşadar, reorganizarea ANAF sub două aspecte: primul vizează structuri din cadrul ANAF, respectiv direcţiile generale regionale, care se desfiinţează prin divizare, legea dispunând înfiinţarea direcţiilor finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, noile structuri rămânând în cadrul ANAF, şi al doilea vizează înfiinţarea unei noi structuri cu personalitate juridică, respectiv Direcţia Generală a Vămilor, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, care preia atribuţiile, activităţile, posturile şi personalul structurilor vamale din cadrul ANAF şi al unităţilor subordonate, dar care urmează a funcţiona în subordinea Ministerului Finanţelor Publice".

"Dincolo de nerespectarea principiului bicameralismului, consacrat de art.61 alin.(2) din Constituţie, care, deşi nu a fost invocat de către autorii sesizării, nu poate trece neobservat în analiza efectuată de instanţa constituţională, Curtea constată că ambele aspecte vizate de actul normativ supus controlului presupun reorganizarea instituţională a activităţii din domeniile reglementate, prin înfiinţarea unor structuri în cadrul unui organ de specialitate al administraţiei publice centrale, respectiv a unui organ de specialitate al administraţiei publice centrale, care implică cheltuieli bugetare privind logistică şi personalul angajat", se arată în documentul citat.

CCR mai susţine că legiuitorul nu a cerut un punct de vedere de la Guvern, deşi a emis o lege care implică cheltuieli bugetare.

"Potrivit dispoziţiilor art.111 alin.(1) teza a doua din Constituţie, "în cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie", iar art.138 alin.(5) prevede expres că "Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare"", reamintesc judecătorii.

Astfel, notează judecătorii în motivare, în conformitate cu dispoziţiile art.111 alin.(1) prima teză din Constituţie, "Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora".

CCR arată că textul stabileşte, pe de o parte, obligaţia Guvernului şi a celorlalte organe ale administraţiei publice de a prezenţa informaţiile şi documentele necesare actului legiferării şi, pe de altă parte, modalitatea de obţinere a acestor informaţii, respectiv la cererea Camerei Deputaţilor, a Senatului sau a comisiilor parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora.

"Din aceste dispoziţii rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanţia constituţională a colaborării dintre Parlament şi Guvern în procesul de legiferare, instituind obligaţii reciproce în sarcina celor două autorităţi publice (a se vedea Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.195 din 14 decembrie 2004)". se mai arată în document.

Curtea arată că "în cadrul raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern este obligatorie solicitarea unei informări atunci când iniţiativa legislativă afectează prevederile bugetului de stat".

"Această obligaţie a Parlamentului este în consonanţă cu dispoziţiile constituţionale ale art. 138 alin. (2) care prevăd că Guvernul are competenţa exclusivă de a elabora proiectul bugetului de stat şi de a-l supune spre aprobare Parlamentului. În temeiul acestei competenţe, Parlamentul nu poate prestabili modificarea cheltuielilor bugetare fără să ceară Guvernului o informare în acest sens. Dat fiind caracterul imperativ al obligaţiei de a cere informarea menţionată, rezultă că nerespectarea acesteia are drept consecinţă neconstituţionalitatea legii adoptate (Decizia nr. 1.056 din 14 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 23 noiembrie 2007)", conchid judecătorii CCR.

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, în 21 mai, sesizarea de neconstituţionalitate a PNL, USR, PMP şi a Pro România asupra legii privind reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Sesizarea a fost depusă de 104 deputaţi de la PNL, USR, PMP şi Pro România, cu referire la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea OUG 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.