"Pe structura existentă există autorizație ISU. Orice modificare ulterioară se face în baza unui proiect, iar documentația de construire presupune și un aviz ISU, respectiv necesită o noua autorizație", a declarat managerul unitații medicale.
Ulterior acesta a revenit asupra subiectului, menționând că în cadrul unității pe care o manageriază "nu erau modificări capitale, deci nu trebuia aviz ISU".
Potrivit acestuia, lucrările care se facăau în interior erau pentru a recompartimenta unul dintre saloane, acestea fiind efectuate într-o altă zonă decât cea în care a avut loc incendiul. Dorința - spune Lucian mincu - a fost aceea "de a creștere numărul de paturi".
El a precizat, practic, că se lucra într-un salon vizavi de locul unde s-a produs tragedia, iar în salonul respectiv nu se aflau nici pacienți, dar nici echipamente la momentul producerii incendiului: "În acea secție urmau să fie transportate echipamente ATI. Nu erau nici pacienți, nici echipamente".
Managerul susține că nu există "o legătură de cauzailtate" între motivul producerii incendiului și modificările făcute recent.
"Doream operaționalizarea a 4 patrui după obținerea avizului de la Direcția de Sănătate Publică a noilor circuite. Discutăm de un paravan de a crea spațiul pentru cele 4 paturi", a mai spus managerul.
În ceea ce privește acredeitare de funcționare a instituției, managerul a explicat că Spitalul Județean este o unitate în curs de acreditare, procedura fiind întreruptă în momentul în care spitalul a devenit spital COVID. Atunci, toate circuitele au fost modificate pentru a primii pacienții infectați cu coronavirus.
Mincu a precizat însă că nu deține informații legate de data la care a fost obținută autorizația.
El a precizat că extinctoare există și pe secția unde s-a produs tragedia, dar și la secțiile alăturate, însă intensitatea flăcărilor a fost mult prea mare, fapt ce le-a făcut inutile în lupta cu focul: "Încărcătura de oxigen din salon era foarte mare".
Cât privește locurile la ATI, Lucian Mincu susține că în spital existau chiar dinainte de epidemiei 23 de paturi, aceastea fiind folosite în prezent 15 pentru pacienții pozitivi și 8 pentru cei negativi sau suspecți. "Dorința de a mai crea încă 4 paturi era pentru a ușura munca medicilor și asistentelor medicale. Cicuitele erau împărțite între etajele 2 și 3. Dorința era ca toți pacienții pozitivi să fie aduși la al doilea etaj pentru a fi mai ușor de supravegheat".
Întrebat dacă personalul medical era instruit pentru a face față unor astfel de situații sau dacă exista o persoană special însărcinată pentru a intervenii în astfeld e situații, managerul a afirmat că orice angajat al unității medicale ar trebui să știe cum să reacționeze în astfel de situații. "Intensitate flăcărilor a făcut imposibilă intervenția doar cu acele extinctoarele", a ar[tat acesta.
