Donald Trump a confirmat, încă o dată, intenția sa de a folosi forțele armate americane pentru implementarea unui plan de deportări în masă, un angajament din campania sa electorală. Totuși, această decizie ar putea intra în conflict direct cu legislația americană și cu tradițiile care limitează sever implicarea trupelor în aplicarea legii în țară, scrie Business Insider.
Pe măsură ce administrația Trump se pregătește pentru inaugurare, întrebarea nu este dacă președintele ales va folosi armata, ci cum va reuși să depășească barajul legal impus de legea Posse Comitatus, care interzice utilizarea trupelor federale pentru acțiuni de aplicare a legii pe teritoriul american. În acest context, Trump ar putea încerca să mobilizeze Garda Națională sau să găsească metode prin care să ocolească legile existente. Însă acest lucru ar putea duce la o criză politică și legală semnificativă.
„Dacă Trump va folosi Legea Insurecției din 1807 pentru a înfrunta Posse Comitatus, ar fi un act extrem, dar nu imposibil”, a declarat Mark Nevitt, expert în drept și fost consilier al Marinei Americane. Oricum, această decizie ar fi un precedent rar, cu potențialul de a provoca o reacție puternică din partea guvernatorilor, oficialilor militari și, desigur, al opiniei publice.
Într-un interviu acordat recent, purtătoarea de cuvânt a echipei de tranziție a lui Trump, Karoline Leavitt, a subliniat că viitoarea administrație va depune toate eforturile pentru a implementa cea mai mare operațiune de deportare din istoria SUA. „Poporul american l-a ales din nou pe președintele Trump pentru a-și pune în aplicare promisiunile. Va organiza fiecare putere federală și de stat necesară pentru a asigura acest plan”, a afirmat Leavitt.
Totuși, legea Posse Comitatus nu interzice complet utilizarea Gărzii Naționale pentru aplicarea legii interne, cu condiția ca aceasta să rămână sub controlul guvernatorilor statelor și să nu fie federalizată. De asemenea, nu este exclus ca Trump să colaboreze cu guvernatori mai prietenoși pentru a implementa acest plan pe teritoriul lor, dar această abordare ar putea alimenta diviziunile politice deja existente între statele conduse de republicani și cele conduse de democrați.
Provocările juridice și morale ale implicării armatei în imigrație
Fostul avocat al Marinei, Gary Solis, a explicat că, în cazul în care Trump ar da ordinul de mobilizare a trupelor, fiecare ramură a armatei ar analiza legalitatea acestuia. Două scenarii sunt posibile: consilierii legali ai armatei ar putea ajunge la concluzia că ordinul este legal, ceea ce ar deschide calea pentru o serie de procese care să-l oprească, sau, dimpotrivă, ar respinge ordinul, lăsând comandanții locali să refuze să-l aplice.
Mai mult, este posibil ca aceleași autorități să stabilească că legile existente nu interzic în mod explicit utilizarea Gărzii Naționale în scopuri de aplicare a legii interne. Totuși, în acest caz, unii guvernatori ar putea refuza să coopereze, creând o criză de proporții.
„Dacă președintele Trump va încerca să folosească această autoritate în state roșii ca Texas sau Wyoming și va trimite trupe în state albastre ca California, unde guvernatorii nu sunt de acord, ar putea apărea un conflict major. Într-o astfel de situație, statul respectiv ar putea susține că acest lucru reprezintă o încălcare a suveranității sale”, a avertizat Nevitt.
Misiune de forță? Armata nu e poliție
Pe lângă provocările legale, există și un aspect psihologic și cultural semnificativ: trupele americane nu sunt formate pentru a acționa ca forțe de poliție internă. Istoric, armata a fost pregătită pentru conflicte externe și pentru protejarea securității naționale, nu pentru a aplica legi interne. Astfel, dacă Trump va solicita armatei să se implice în misiuni de imigrație, va trebui să se confrunte cu o reacție puternică din partea acestora.
„Armata a fost dintotdeauna văzută ca un protector al țării, nu ca un instrument pentru a implementa legile interne. Dacă forțele armate ar trebui să aplice legi de imigrație, ar exista o ruptură majoră în încrederea pe care publicul o are în armată”, a afirmat Nevitt.
În acest context, Trump ar putea întâmpina o rezistență nu doar din partea autorităților statale și federale, ci și din partea membrilor armatei care, în final, ar trebui să aplice legile de imigrație. Pentru ei, lupta pe câmpul de luptă poate fi o misiune clară, dar intervenția în politicul intern ar putea genera o distorsionare a rolului lor în fața cetățenilor.
Căi alternative pentru implementarea deportărilor
Fostul „țar al frontierei” Thomas Homan a sugerat că armata ar putea ajuta prin „multiplicarea forței”, prin îndeplinirea unor sarcini logistice, precum transportul migranților sau construcția de infrastructură de detenție. Totuși, orice plan ar necesita investiții masive în centre de detenție și în resursele de transport. „Departamentul Apărării poate ajuta cu zborurile aeriene, dar personalul militar va fi folosit pentru sarcini care nu sunt legate de aplicarea legii”, a declarat Homan.
În fața unui astfel de plan, însă, rămâne de văzut dacă americanii vor accepta ideea armatei implicate în aplicarea legii interne, iar dacă acest lucru va avea consecințe pe termen lung asupra percepției publice a armatei și asupra viitorului politic al președintelui Trump.
