Unirea Urziceni ţine titlul departe de Bucureşti. Citeşte povestea campioanei!
După 16 ani în care supremaţia în campionat a fost deţinută de echipele din Bucureşti, în acest an titlul merge din nou în provincie, după ce în sezonul trecut a fost câştigat de CFR Cluj. Unirea Urziceni a devenit campioană la numai trei ani de la promovarea în primul eşalon, cu toate că a avut drept contracandidate formaţii cu bugete şi pretenţii considerabil mai mari.
În intervalul 1992-2007, Steaua a câştigat 9 titluri de campioană, Dinamo 5, iar Rapid 2. În 2008, ierarhia era răsturnată de CFR Cluj, iar acum, titlul merge la Unirea Urziceni, formaţie înfiinţată în 1954 şi care la finalul sezonului 2002-2003 ajungea în Divizia B pentru prima oară în istorie, pentru ca după alte trei sezoane, în 2006, să acceadă în premieră în primul eşalon.
La prima apariţie pe prima scenă a fotbalului românesc, Unirea Urziceni a încheiat sezonul pe locul 10, pentru ca în stagiunea următoare să îşi îmbunătăţească performanţa considerabil, ocupând locul 5 în clasament. După doar două sezoane în Liga I, echipa care a ajuns să fie numită "Chelsea de Ialomiţa" pentru că joacă în albastru, la fel ca englezii, şi pentru că antrenorul Dan Petrescu a jucat la formaţia londoneză, ajungea în premieră în Cupa UEFA, pe care a părăsit-o, însă, din primul tur, după 0-0 şi 0-2 cu SV Hamburg.
În acest an, Unirea s-a aflat în permanenţă pe podium, cu excepţia primelor trei etape, iar în cea mai mare parte a sezonului a ocupat poziţia secundă, în spatele celor de la Dinamo, acolo unde se aflau şi la finalul turului. Prea puţini băgaţi în seamă, ba chiar luaţi peste picior în repetate rânduri de "granzii" campionatului, ialomiţenii şi-au văzut de treabă şi de obiectivul anunţat: un loc în primele 6.
Fie că a fost sau nu vorba de o strategie de adormire a vigilenţei adversarilor, echipa din Urziceni, orăşel cu 17.000 de locuitori, şi-a văzut de treabă şi nu a intrat prea des în războiul declaraţiilor.
La finalul turului, când vedeta Bogdan Mara s-a urcat în avion cu destinaţia CFR Cluj, Unirea părea că nu va reuşi să treacă peste pierderea liderului din teren. Lucrurile nu au stat însă, tocmai aşa. Având liniştea necesară, fără presiunea create de obiective măreţe şi fără ifose de vedete ale jucătorilor, Unirea a trecut peste remarcile ironice venite dinspre alte competitoare şi s-a lăsat subestimată, pentru ca apoi să lovească strategic exact atunci când trebuia.
Cu un lot aparent modest, judecând după numele şi salariile jucătorilor, echipa din Urziceni, strunită de pe margine de Dan Petrescu şi sudată sub ochii managerului general Mihai Stoica, a reuşit să facă minunile pe care antrenorul le cerea cu câteva etape înainte de finalul sezonului. Unirea a bătut Dinamo (1-0) şi FC Timişoara (2-1) şi, cu o etapă înainte de final avea deja un avans de patru puncte faţă de următoarea clasată, Dinamo, care a fost lider în cea mai mare parte a campionatului.
În ultima rundă, ialomiţenii au întâlnit Steaua, într-un meci în jurul căruia s-au ridicat multe suspiciuni, şi au obţinut punctul minim de care aveau nevoie pentru a fi campioni, indiferent de rezultatul pe care FC Timişoara, singura echipă care păstra şanse teoretice la titlu, datorită unei decizii întârziate în cazul punctelor retrase de FIFA, avea să-l obţină cu FC Braşov.