Judecătorii au constatat că Adrian Ionel n-a putut „produce” proba că fost dat afară de la Unifarm „în mod intempestiv”, așa cum a susținut și în cadrul procesului penal, motiv pentru care i-au respins daunele de circa 500.000 de lei.
Adrian Ionel se „bate” acum pe rolul Înaltei Curți, unde speră că va obține cele 39 de salarii de director Unifarm, după ce a scăpat ca prin urechile acului de pușcărie. Până în prezent, fostul șef al Unifarm a pierdut atât la Tribunal, cât și la Curtea de Apel București.
Cum Adrian Ionel nu vrea să mai scoată niciun ban pentru proces, acesta a deschis o acțiune separată, numită cerere de ajutor public judiciar, care se va judeca marți, 13 februarie.
Cu alte cuvinte, Adrian Ionel cere ca statul să-i suporte cheltuielile de judecată în procesul în care își cere salariile înapoi.
Reamintim că Adrian Ionel a ajuns de la aproape 7 ani de pușcărie în primă instanță, la o condamnare de 1 an cu amânarea executării pedepsei, în apel, după ce judecătorii au statuat că Unifarm SA nu este autoritate contractantă, deci nu trebuie să organizeze licitații publice. Judecătorii l-au absolvit astfel pe Adrian Ionel de orice vină pentru acuzația de abuz în serviciu.
Singura faptă pentru care l-au găsit vinovat judecătorii pe Adrian Ionel este cea de fals cu privire la antedatare a contractelor pentru achiziția de echipamente medicale, însă pentru acesta instanța a dispus condamnarea de 1 an cu amânarea executării pedepsei.
Deși nu a primit achitare pe linie, Adrian Ionel consideră că ar trebui să fie despăgubit pentru perioada în care a făcut obiectul cercetărilor în acest dosar, mai exact cu 39 de salarii în cuantum total de aproximativ 500.000 de lei.
Curtea de Apel: „Nu i s-a comunicat niciodată vreun act de revocare”
Iată motivele pentru care judecătorii de la Curtea de Apel București i-au respins pretențiile lui Adrian Ionel:
- „Se constată că apelantul-reclamant (Ionel Eugen Adrian – n.r.) a invocat ca şi cauză a cererii de chemare în judecată revocarea intempestivă a contractului de mandat (administrare) nr. SP 8866/10.07.2019 şi prevederile art. 2032 Cod civil. Din această împrejurare decurg două concluzii.
- Pe de o parte, instanțele de judecată nu sunt investite să analizeze legalitatea şi efectele pe care le-a produs suspendarea de drept a contractului de mandat de administrator al domnului (Ionel Eugen Adrian – n.r.), (…)întrucât apelantul-reclamant nu a invocat ca şi cauză a cererii de chemare în judecată nelegalitatea suspendării de drept a contractului de mandat.
- Pe de altă parte, se impune a se observa care a fost cauza de stingere a contractului de mandat încheiat între părţi, iar în ipoteza în care se ajunge la concluzia că aceasta a intervenit ca urmare a revocării dispuse de mandant, trebuie analizate condiţiile (…) pentru acordarea de daune interese.
- Curtea subliniază că revocarea (…) reprezintă o denunţare unilaterală a contractului de mandat, intervenită din iniţiativa mandantului, în vreme ce încetarea contractului la termen reprezintă o modalitate naturală de stingere a efectelor contractului prin simpla ajungere la termenul prevăzut în cadrul contractului.
- De asemenea, se impune a fi subliniat că suspendarea de drept a contractului de mandat nu reprezintă o modalitate de stingere a contractului, cu atât mai puţin nu reprezintă o revocare a mandatului, astfel încât nu trebuie confundate cele două categorii de instituţii juridice.
- Curtea reţine, aşa cum rezultă din actele dosarului, că intimata-pârâtă (Unifarm SA – n.r.) nu a hotărât revocarea contractului ci (…) s-a constatat suspendarea de drept a contractului de mandat de administrator al domnului (Ionel Eugen Adrian – n.r.) începând cu data de 23.06.2020 în vederea respectării obligaţiei acestuia de a nu exercita funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al SC Unifarm SA, până la ridicarea măsurii de către Direcţia Naţională Anticorupție sau de către instanţa de judecată.
- De altfel, se observă că însuşi apelantul-reclamant (Ionel Eugen Adrian – n.r.) a precizat că nu i s-a comunicat niciodată vreun act provenind de la intimata-pârâtă (SC Unifarm SA – n.r.) prin care să i se aducă la cunoştinţă decizia sa de a revoca contractul de mandat, ci că ar fi luat cunoştinţă de această manifestare de voinţă a părţii adverse din mass-media.
- Informaţiile prezentate în mass-media pot fi afectate sub aspectul acurateţei juridice de vreme ce nu provin de la specialişti ai dreptului, astfel încât nu exista niciun argument rezonabil pentru care apelantul-reclamant să privească aceste informaţii ca fiind conforme realităţii juridice. Mai mult, vehicularea unei anumite informaţii în mass-media nu prezintă o dovadă concretă a măsurii revocării invocată de apelantul-reclamant.
- În consecinţă, Curtea constată că la dosar nu există nicio dovadă că intimata-pârâtă ar fi dispus revocarea mandatului acordat apelantului-reclamant prin contractul de mandat nr. SP8866/66/10.07.2019, cu atât mai puţin că această revocare ar fi fost nejustificată sau intempestivă.
- În plus, se constată că apelantul-reclamant nu a indicat data la care intimata-pârâtă ar fi dispus revocarea contractului de mandat, nici nu a precizat şi dovedit data la care ar fi aflat din mass-media împrejurarea că s-ar fi revocat contractul de mandat încheiat cu intimata-pârâtă, dar nici nu a făcut dovada că o astfel de măsură (a revocării) ar fi fost dispusă de către intimata-pârâtă, de vreme ce aceasta nu poate fi ţinută să facă dovada unui fapt negativ, ci apelantul-reclamant era ţinut să facă dovada faptului pozitiv contrar.
- În egală măsură, părţile nu au prezentat nici probe, nici argumente din care să rezulte că în perioada 24.06.2020 - 19.09.2022 ar fi fost ridicată măsura interdicției impusă apelantului-reclamant de către Direcţia Naţională Anticorupţie.
- Aşadar, de vreme ce intimata-pârâtă nu a dispus revocarea contractului de mandat, nu există premisele pentru a analiza dacă această manifestare de voinţă a intervenit în mod nejustificat ori intempestiv, de unde rezultă că prevederile art. 2032 Cod civil invocate de apelantul-reclamant nu sunt incidente în cauză şi nu pot reprezenta temei pentru obţinerea de daune interese de către aceasta”, se arată în motivarea Curții de Apel București.
Fostul directorul Unifarm avea un spor mai mare decât salariul
În cererea de chemare în judecată a Unifarm, avocații scriu că:
- Adrian Ionel avea calitățile de director general și de administrator executiv.
- Pentru aceste calități, Adrian Ionel era remunerat cu un salariu net de 4.500 de lei (brut: 9.408 lei) și o componentă variabilă în cuantum de 7.563 lei, stabilită în raport cu obiectivele de performanţă prevăzute în planul de administrare.
- Adrian Ionel cere acum companiei plata unor despăgubiri pentru prejudiciul material produs „prin revocarea intempestivă a contractului de mandat”, daune compuse din indemnizaţie lunară fixă şi indemnizaţie lunară variabilă, aferente perioadei iulie 2020 – septembrie 2022, plus dobânzi.
La un calcul simplu, Adrian Ionel ar avea de recuperat de la Unifarm 175.500 de lei din venitul net plus încă 270.000 de lei din sporul de performanță, adică 445.500 de lei.
Ionel, de la aproape 7 ani de pușcărie la 1 an cu amânare
Principalele acuzații ale procurorilor pentru Adrian Ionel constau în faptul că, din poziția de director general al Unifarm, n-a organizat o licitație publică pentru achiziția de echipamente medicale la începutul pandemiei, ci a negociat direct cu Andre Jaderian.
Fostul șef al Unifarm a fost acuzat de procurorii anticorupție că ar fi pretins suma de 760.000 de euro unui intermediar, Andre Jaderian, ce reprezenta o societate comercială, pentru ca CN Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziţie a echipamentelor de protecţie împotriva infectării cu virusul COVID-19 - 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti chirurgicale.
Adrian Ionel a fost condamnat de Tribunalul București la:
- 4 ani pentru abuz în serviciu (pentru că n-a făcut licitație publică),
- 3 ani pentru luare de mită (a acceptat cu titlul de mită comisionul de 760.000 de euro),
- 3 ani pentru complicitate la trafic de influență (l-a ajutat pe denunțătorul Andre Jaderian să obțină un contract bănos)
- 1 an pentru instigare la fals intelectual (a determinat-o pe o subordonată să antedateze contractele pentru achizițiile de măști și combinezoane)
- 1 an pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane (s-a votat pe sine la conducerea Unifarm SA).
Pe data de 14 iunie 2023, Curtea de Apel București l-a achitat pe Adrian Ionel pentru majoritatea acuzațiilor, dar l-a condamnat la pedeapsa de 1 ani de închisoare cu amânarea executării pedepsei pentru instigare la fals intelectual.
