Preşedintele Societăţii Române de Medicina Muncii, Eugenia Naghi, a declarat, miercuri, la Congresul Naţional de Medicina Muncii care are loc la Târgu Mureş, că statisticile arată că în România în ultimii 20 de ani numărul de cazuri noi de boli profesionale tinde să fie în jur de 2.000, cu oscilaţie, până la 1.000 de boli noi profesionale pe an.
"Ar părea multe, pentru cei care nu ştiu despre această situaţie, ele sunt puţin diagnosticate, sunt subevaluate ca număr. Sunt mult mai multe, mai ales cele legate de aparatul musculo-scheletic, de aparatul respirator, şi aici mă refer la multe cazuri de astm bronşic, care nu este diagnosticat ca o boală cu caracter profesional, rămâne doar un simplu astm bronşic, dar de fapt el este cauzat de condiţiile şi noxele de la locul de muncă. Sunt mult mai multe cancere profesionale decât cele pe care le arată statistica - unul, două, maximum trei cazuri pe an", a spus Eugenia Naghi.
Ea a adăugat că multe cazuri de cancer apar în statistici drept boli obişnuite, şi nu boli profesionale, explicaţia fiind legată de absenţa unui registru al cancerelor profesionale şi absenţa unei pregătiri în acest domeniu a rezidenţilor de alte specialităţi, "care să fie sensibilizaţi în legătură cu posibilitatea ca multe cazuri de cancer să fie cauzate într-adevăr de noxele de la locul de muncă".
Totodată, tabelul bolilor profesionale din România nu include şi bolile cauzate de suprasolicitarea neuropsihică, a mai arătat ea.
"Vom găsi însă, alături de acest tabel, tot în legislaţia românească, un tabel al bolilor legate de profesie, unde sunt într-adevăr recunoscute boli care pot fi agravate de stres. Cred că ar trebui gândit mai mult şi introdus în grupul bolilor profesionale, nu al celor legat de profesie, şi această cauză pentru diferite afecţiuni. Stresul, «neexistând», nu este nicio dată de statistică", a mai spus Naghi.
Potrivit acesteia, dacă în urmă cu 10 ani predominau cazurile de silicoză, bolile respiratorii, fibrozele pulmonare, legate de domeniul mineritului, în ultimii ani "vârful de lance" îl constituie bolile aparatului musculo-scheletic, discopatiile lombare, herniile de disc.
"Cauza creşterii bolilor aparatului musculo-scheletic e legată de un interes mai mare al medicilor de a pune în legătură boala respectivă cu suprasolicitările de la locul de muncă. Munca grea din minerit, care acum s-a redus foarte mult ca tip de activitate economică, munca grea din turnătorii, au lăsat nişte urme asupra aparatului musculo-scheletic, la nivelul coloanei vertebrale, a articulaţiilor mari ale lucrătorilor şi toate aceste patologii au fost diagnosticate, dar nu li s-a spus că au caracter profesional. Munca sedentară, munca de birou, care este acum foarte bine reprezentată, toate acest tipuri de activităţi care înseamnă poziţie şezând prelungită fac ca aparatul musculo-scheletic şi în mod special coloana vertebrală să sufere", a spus Naghi.
Ea a precizat că boli ale aparatului respirator precum fibrozele pulmonare, azbestozele, cancerul pulmonar deţin în continuare ponderi importante, întrucât, chiar dacă s-a implementat o directivă europeană care prevede închiderea activităţilor industriale care utilizează azbestul, există muncitori care au fost expuşi anterior la fibre de azbest.
Potrivit lui Naghi, o altă problemă este legată de numărul mic de medici care să se ocupe de supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor, în România în prezent existând un deficit de medici de medicina muncii, în condiţiile plecării din ţară a unor specialişti valoroşi.
