Președintele Consiuliului Fiscal: „Riscurile sunt în sus pentru inflaţia pe acest an”

"Noi credem că riscurile sunt în sus pentru inflaţia pe acest an. Riscurile sunt în sus, întrucât situaţia este foarte, foarte tumultoasă în Europa şi ştirile care vin nu sunt liniştitoare. (...) Revenirea economică este însoţită de un puseu inflaţionist care nu este clar cât va dura, cât de persistent va fi acesta, deoarece există perturbări ale lanţurilor de producţie, există o criză a aprovizionării cu energie care se simte foarte dureros şi în economia noastră, întrucât şocul extern a fost cumulat cu rolul de reglementare a pieţei interne care are un efect cumulat păgubitor pentru numeroase afaceri, pentru cetăţeni, mai ales pentru cei cu veniturile modeste. De aceea vedem şi la nivelul Uniunii Europene o încercare febrilă de a se pune la punct nişte măsuri comune pentru Uniunea Europeană care să ne ajute să trecem această iarnă. Am şi spus că trebuie să câştigăm timp. Aceasta este marea deviză în lunile care vin, să câştigăm timp, astfel încât în Europa în general, în România, să avem stocuri mai mari, să avem rezerve, să vedem de ce resurse putem beneficia, astfel încât să rezistăm mai bine, întrucât nevoia de a combate impactul negativ al schimbărilor climatice obligă la o modificare radicală în modul în care ne aprovizionăm cu energie, care sunt resursele pe care le consumăm - şi aceasta implică o schimbare în preţurile relative, deci va fi şi un şoc pe termen lung care se va simţi mai acut, mai ales în ţările din Uniune unde cetăţenii au venituri modeste", a menţionat Daniel Dăianu, în cadrul evenimentului "România Economic Forum".

Şeful Consiliului Fiscal a afirmat că în acest an "vom putea să înregistrăm o turaţie a economiei care să însemne la finalul anului faţă de cel trecut o creştere a PIB-ului în jur de 7%".

"În ceea ce priveşte revenirea economică, ea are loc şi a luat ochii în ceea ce priveşte cifrele şi în România. Noi considerăm, la Consiliul Fiscal, că în acest an vom putea să înregistrăm o turaţie a economiei care să însemne la finalul anului faţă de cel trecut o creştere a PIB-ului în jur de 7%, însă va fi o revenire inegală, cu multă suferinţă - în continuare statul va fi obligat să sprijine, nu la aceeaşi dimensiune ca în 2020, în anul în care care mediul de afaceri, vieţile oamenilor în general au fost marcate de lockdown însă va exista sprijin şi în acest an", a subliniat Daniel Dăianu.

Potrivit acestuia, avem bănci bine capitalizate, bănci care sunt robuste.

"Este drept că vom avea şi credite neperformante, vom avea şi aici o curbă în creştere, ceea ce nu ar fi paradoxal în condiţiile revenirii economice, dacă ne gândim la faptul că există încă multă suferinţă în economie - şi sectoare foarte inegal afectate", a adăugat şeful Consiliului Fiscal.

În opinia sa, problema României din punct de vedere al sustenabilităţii finanţelor publice nu era de stoc, ci de flux, adică "aveam un deficit structural ante-pandemie cel mai înalt din Uniunea Europeană - aveam şi un deficit primar al bugetului public, deci cel consemnat înainte de serviciul datoriei publice, dintre cele mai înalte, dacă nu cel mai mare din Uniunea Europeană".

"Această situaţie a şi împiedicat intervenţia publică în economie de sprijin. Era firesc să căutăm să fim prudenţi chiar în condiţiile pandemiei, însă dacă nu vom fi atenţi şi nu vom realiza această consolidare bugetară, fie că se va realiza în patru ani, fie că se va realiza în mai mulţi ani, nu vom reuşi să stabilizăm datoria publică, vom rămâne pe o traiectorie foarte periculoasă", a mai spus Daniel Dăianu.

Acesta a subliniat că "există un exces de cerere".

"Pare surprinzător ceea ce spun acum, dar din punct de vedere macroeconomic există aşa ceva, ceea ce se manifestă şi în creşterea deficitului de cont curent. Dacă nu facem corecţia macroeconomică în următorii ani, aşa cum se cuvine, cu un anume pas, fie că o realizăm în patru ani, fie că o realizăm pe o perioadă mai îndelungată, nu vom reuşi să stabilizăm datoria publică - noi considerăm că şi dacă am face-o în şase ani această corecţie se ajunge la un deficit de 3% din Produsul Intern Brut, la orizontul anului 2025-2026. De dorit ar fi s-o facem până în 2024, dar dacă am face-o în şase ani, cu un pas de corecţie în medie de 1% din PIB pe an, am stabiliza la 60% datoria publică în raport cu PIB-ul", a susţinut el.

În opinia sa, o corecţie nu se poate face brutal, astfel încât "să strice foarte mult şi mediului de afaceri, economiei şi societăţii în ansamblu", scrie Agerpres.

"Ea trebuie să fie făcută în mod gradual. Această corecţie înseamnă totuşi un impuls fiscal redus, dimpotrivă va trebui corecţia în sine a bugetului, înseamnă totuşi o reducere a intervenţiei statului în economie, aşa cum s-a văzut în anul de pandemie. De altfel, noi anticipăm o reducere a creşterii economice a României începând cu 2022 şi este firesc. Rebound-ul este puternic al economiei, însă această reducere în anii ce vin este de aşteptat şi va ilustra dificultăţile realizării unui deficit bugetar în jur de 3% până în 2024", a mai spus şeful Consiliului Fiscal.

Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 3,4% pentru sfârşitul anului viitor. Faţă de prognoza anterioară, estimarea pentru finalul acestui an este în creştere cu 1,5 puncte procentuale, iar cea pentru finalul anului mai mare cu 0,4 puncte procentuale.