O economie susținută artificial
Georgescu atrage atenția că, în ultimii șapte ani, România s-a împrumutat peste 250 de miliarde de euro, bani care au fost în mare parte direcționați către consum și nu către investiții strategice.
„Împrumuturile funcționează ca niște steroizi pentru economie. Pe termen scurt, par să ofere putere, dar, odată ce dispar, economia nu mai poate susține greutatea pe care a fost pusă”, explică el.
Potrivit economistului, majoritatea acestor fonduri s-au cheltuit pe salarii și pensii, alimentând un consum care nu a susținut economia locală. „Nu doar că am consumat, dar nici măcar nu am cumpărat produse fabricate în România. Avem cel mai mare deficit comercial din Uniunea Europeană”, a subliniat Georgescu.
Radu Georgescu consideră că România a ratat o șansă uriașă de dezvoltare economică. „Dacă acești bani ar fi fost investiți în infrastructură – școli, spitale, fabrici, autostrăzi – am fi putut deveni un exemplu pozitiv de studiu în cărțile de economie. Din păcate, am ales să consumăm, nu să investim.”
El avertizează că, în lipsa capacității de a mai accesa împrumuturi, economia va resimți șocul unei ajustări drastice.
Lecții din criza financiară din 2008
Radu Georgescu compară situația actuală cu cea din timpul crizei financiare din 2008, când a fost martor direct al prăbușirii consumului pe fondul lipsei de credite. „Atunci, reducerea salariilor bugetarilor cu 25% și creșterea TVA-ului la 24% au provocat un colaps imediat al consumului. Băncile s-au golit peste noapte, iar economia s-a prăbușit.”
El subliniază că revenirea PIB-ului României la nivelul din 2008 a durat un deceniu.
Economistul prevede că semnalele oficiale ale intrării în sevraj economic vor veni după alegerile prezidențiale. „Când se va anunța reducerea numărului de bugetari sau înghețarea salariilor și pensiilor, consumul va scădea dramatic, marcând începutul crizei.”
În ciuda perspectivei sumbre, Radu Georgescu găsește și o parte pozitivă în perioadele de criză economică. „În 2008 am cheltuit 120.000 de euro pentru un team building în Elveția. În 2009, fără bani pentru astfel de activități, am campat cu colegii în Apuseni. Surprinzător, răsăritul văzut din cort a fost mult mai frumos decât orice hotel de cinci stele.”
Mesajul său final este un apel la reevaluarea priorităților și la adaptare. „Crizele economice ne învață să apreciem lucrurile cu adevărat importante și frumusețea simplității.”