Florentin Cârpan, fost director al Comtim spune că până la plecarea sa, care s-a produs în anul 1995, afacerile combinatului au mers bine și au fost pe plus, însă, după aceea a început declinul. „Cât am fost eu la Comtim, totul a fost intact, eu am plecat în anul 1995. Au fost mulți oameni care au rămas pe drumuri, o nenorocire. Cred că totul a plecat de la linia politică. Eu nu am fost determinat de Ion Iliescu să plec de la conducerea combinatului pentru a ajunge prefect. Eu am ajuns prefect abia după ce am am plecat”, a spus fostul director Comtim.
Valeriu Tabără „Programul PSAL a însemnat lichidare, nu restructurare!”
Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, spune că acordul PSAL2 cu Banca Mondială a fost unul dintre cele mai mari dezastre economice de după Revoluție și că acesta a dus la lichidarea întregii industrii a cărnii din țara noatră.
„Florentin Cârpan a plecat peste voia mea de la Comtim și am cerut reîntoarcerea lui chiar și la președinte. România nu ar fi putut duce două complexe de timpul Comtim. A fost cel mai mare din Europa. În 1997 avea profituri bune, dar s-a început și o restructurare, iar Comtim a fost împărțit pe bucăți, însă nu a fost o decizie bună. Mai apoi s-a reușit reunificarea, de pe urma căreia am reușit o economie de 1,44 de miliarde de lei vechi. Programul PSAL a însemnat lichidare, nu restructurare. A fost o catastrofă pentru economia românească, precum Agricola Bacău sau Institutul Periș sau Institutul de păsări de la Tărtășești. Cei de la Banca Mondială au forțat mult semnarea acordului, pentru că eu l-am refuzat, dar aveam colegi care ardeau de nerăbdare să semneze acest PSAL. M-am întâlnit recent cu reprezentanții Băncii Mondiale și mi-au relatat că nu au crezut în realitățile prezentate de mine atunci. Le-am spus că dintre institutele de cercetare nu mai există decât cel de la Sibiu. Din 1977 și până în 1999, perioadă în care au văzut că sunt directori care nu cedau tensiunilor, a venit un indian, reprezentat BM, care a avut un singur scop - să îndepătreze toți directorii care se opuneau PSAL. În 1995 s-a dat ordonanța de restructurare, de fapt s-a mers pe lichidarea lor. E vorba de ordonanța 13 din 1995”, spune fostul ministru. Tabără este de părere că vina aparține exclusiv autorităților române.
„Aveam rezerve de 3 milioane de tone de grâu și noi importam 2,5 milioane!”
„Din păcate, greșelile au aparținut tot autorităților române, pentru că nu au colaborat cu BM. Cei de la Banca Mondială mi-au cerut să ajungă la Comtim, pentru că eu le am spus că nu se poate privatiza după metoda concepută de ei. Au văzut că avem cele mai mari și moderne utilaje și au ajuns la concluzia că nu se poate face restructurare. Comtim a fost ideea lui Cârpan, iar după el au venit trei directori care jucau după cum le dicta indianul de la Banca Mondială. Am reușit să-l ducem pe Radu Vasile la Comtim și a dat 20 de miliarde de lei pentru furaje ca să salvăm fabrica. Pentru Bancorex, din fondurile de restructurare, s-au dat 18 mii de miliarde pentru acoperirea găurilor, în loc să se dea pentru dezvoltare. La Curtici s-a plasat agentul patogen în mod strategic. Produsele Comtim erau în topul preferințelor, iar fabrica nu a avut niciodată pestă porcină. Peste porcină ne distruge pentru că sunt interese de import. Comtim a vândut inclusiv armatei SUA, iar imediat când noi nu am mai avut cum să intrăm pe piața rusească, Danemarca ne-a luat locul. Agricola Internațional a fost prima privatizare de succes, dar s-a ales praful. Am participat în 1991 la o ședință când un politician a spus directorilor este momentul să vă îmbogățiți! La Bruxelles am avut o discuție cu un comisar UE care m-a întrebat de ce nu ne mărim producția. Când m-am dus în 1994 la minister aveam 3 milioane de tone de grâu, iar noi importam 2,5 milioane de tone. Noi încă plătim acele importuri. S-au semnat acte de 24 de milioane de dolari de către unii care nu aveau dreptul, iar de mult timp sunt plecați. Cum e posibil să vezi că-ți crește deficitul comercial și nimeni nu vede nimic?”, acuză Valeriu Tabără.
Comtim era unul dintre liderii industriei cărnii din Europa
Economistul Adrian Câciu spune că Europa și-a dorit distrugerea Comtim, pentru că România era unul dintre liderii industriei de carne de pe continent. „Împrumutul PSAL 2 era de 340 de miliane de milioane, iar valoarea Comtim era de 1 miliard de dolari. Vina a fost a autorităților, și ma refer strict la Traian Băsescu. Europa dorea distrugerea acestul combinat, pentru că se confrunta cu o producție prea mare, iar România a devenit din producătoare consumatoare. Ori au interese să mențină așa industria cărnii de porc, pentru că au câștiguri mari, ori sunt incompetenți. Acolo sus miniștrii nu ajung oameni competeți, pentru că așa se distruge o industrie”, a mai spus economistul.
„Pesta porcină este lăsată să facă ravagii în continuare!”
Dragos Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA) este ferm convins că s-a dorit politic distrugerea industriei cărnii din România. „S-a dorit politic distrugerea acestui complex, la fel ca alte multe. Industria de procesare a cărnii e foarte dezvoltată și poate deveni foarte concurentă în Europa. Cum este posibil ca un kilogram de carcasă de porc, în România, e mai scump decât cel de import. Cum e posibil să distrugi un combinat cu 15.000 de angajați și cu 1,5 milioane de animale. A venit pesta porcină peste noi și n-am reușit s-o controlăm. Într-un singur an importul de carne de porc a crescut de la 55% la 80% . Cred că a fost făcut cu bună știință acest lucru. Am distrus ferme de porci, exportam la nemți, iar acum importăm. Există lege, pentru că noi importăm scoafe de reproducție la 100 de euro, iar în țară costul ar fi de 50 de euro. Atunci când poți finanța, nu s-a dat niciun leu. Pesta porcină este lăsată să facă ravagii în continuare. Agricultura României este o zonă strategică. Nu avem rezervă de grâu. În Portul Constanța stau vapoare încărcate cu grâu, iar când crește prețul pleacă vaporul. Nu avem firme de nivel mediu în industria alimentară, iar finanțarea în loc să se facă aici, dăm banii la firme de IT. Distrugem micul producător, pentru că cei care fac mezeluri tradiționale nu vor rezista. Să producem românește, ieftin și de calitate. Pe vremea când lucram în Abatorul București singurul E era silitra, iar termenul de valabilitate de 72 de ore. Este inadmisibile că strici stadarde naționale”, a spus Dragoș Frumosu.
