În primul rând, asocierea filosofului cu sfântul (instanta morala infailibila, exemplara), cu ascetul sau cu privitorul distant, superior, detasat de cele lumesti. Apoi, identificarea filosofiei cu întelepciunea - aceasta din urma tradusa în termeni de masura, prudenta si cumpatare. Care sunt consecintele? Tot doua: un portret antipatic, auster si plicticos al practicantului, vazut ca un personaj livresc, „inuman”, priceput doar în teorie, nu (...) Citește mai departe...