Comisia în cazul Udrea a decis ca toate dezbaterile să fie publice, Orban renunţă la sesizarea PÎCCJ
Comisia parlamentară de achetă în cazul Udrea a decis marţi ca toate dezbaterile Comisiei să fie publice, după ce a fost dată publicităţii o înregistrare cu discuţiile cu uşile închise ale membrilor comisiei, iar Ludovic Orban a renunţat la propunerea de a sesiza PÎCCJ în cazul înregistrărilor.
Hotărârea a fost luată la propunerea deputatul PSD, Aura Vasile, în timp ce deputatul PNL, Ludovic Orban, a renunţat la propunerea de sesizare a Parchetului cu privire la înregistrarea ilegală a şedinţelor Comisiei. De asemenea, membrii Comisiei au mai fost de acord cu sesizarea Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor pentru dispunerea unei anchete oficiale în acest caz.
Totodată, membrii Comisiei au decis să revină cu o adresă la Ministerul de Finanţe cu privire la execuţia bugetară a ministerul Turismului pe primul semestru, deoarece oficialii MF nu au transmis documentul, motivând că nu este în posesia acestora deoarece abia în data de 14 august sunt date publicităţii. Comisia a constatat însă că adresa de răspuns este trimisă chiar în dimineaţa zilei de 14 august.
În privinţa recentelor declaraţii ale Elenei Udrea, care a susţinut că nu se va prezenta la audierile Comisiei de anchetă, deputaţii decis să nu trimită acum o adresă, propusă de Orban, în care să fie avertizată cu privire la sancţiunile penale pe care le riscă. Membrii Comisiei au convenit să revină cu această nouă adresă în situaţia în care Udrea nu se va prezenta joi la audieri.
Orban a mai susţinut că "nici până azi ( marţi, n.r.)Ministerul Turismului nu a fost pus la dispoziţia Comisiei documentele solicitate". Preşedintele Comisiei a citat din Constituţie prevederile care consituie "izvorul legal al constituirii Comisiei", precum şi reglementările care obligă membrii Guvernului "să prezinte informaţiile şi documentele solicitate de Cameră, Senat sau de comisiile parlamentare prin preşedinţii acestora". Din Legea răspunderii ministeriale Orban a citat sancţiunile penale pe care le riscă reprezentanţii Guvernului pentru "prezentarea cu rea credinţă de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister pentru a ascunde săvârşirea unor fapte care aduc atingere intereselor statului": se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 12 ani. "Refuzul nejustificat de a prezenta Parlamentului şi comisiilor informaţiile şi documentele se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 ani", a mai citat Orban.
Preşedintele ANRMAP, Cristina Trăilă, s-a prezentat marţi la audieri.