Stare de război la granița Rusiei. Armata Azerbaidjanului a atacat enclava Nagorno-Karabah
Armata Azerbaidjanului a ocupat, miercuri, poziţii şi a distrus ţinte armene în enclava Nagorno-Karabah, în cadrul unei operaţiuni militare pe care a denumit-o ''Răzbunarea''. Acțiunea alimentează temeri privind riscul reizbucnirii unui război în enclava azeră cu populaţie majoritar armeană, în care armata rusă menține ordinea.
"Armata azeră a stabilit controlul asupra mai multor poziţii înalte'', printre care şi dealuri, a transmis Ministerul azer al Apărării, citat de AFP, adăugând că trupele sale îşi fortifică poziţiile ocupate.
Cel puţin 2 combatanţi armeni şi a unui soldat azer au murit în timpul acțiunilor. Moscova ia ''măsuri pentru a stabiliza situaţia'', care se deteriorează în zonă, a transmis Ministerul rus al Apărării. În schimb, Ministerul azer al Apărării a comunicat că trupele sale au fost ţinta unor tiruri într-o zonă tampon între frontiera armeană şi Nagorno-Karabah, astfel că a lansat o operaţiune de represalii.
Armenia și Azerbaidjan îşi dispută din anii '90 provincia azeră cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah. În ultimul război, purtat în toamna anului 2020 și soldat cu aproximativ 6.500 de morţi, şi a fost oprit prin armistiţiul negociat de Rusia, pentru a salva trupele armene de la o înfrângere iminentă.
Armenia are în mod tradiţional relaţii strânse cu Rusia, inclusiv prin apartenenţa la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). În timpul conflictului din Nagorno-Karabah din toamna anului 2020 premierul Nikol Paşinian a cerut Moscovei ca OTSC să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.
Kremlinul - care îl consideră pe Paşinian drept un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei "revoluţii colorate" - a refuzat atunci, motivând că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriul Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.