Alegeri prezidențiale 2024. Sondaje, rezultate alegeri. Prezența la vot a depășit 9,2 milioane de voturi - UPDATE ora 20.00

Alegeri prezidențiale 2024 - LIVE. Primul tur al alegerilor prezidențiale 2024 are loc azi. Aproape 19 milioane de români sunt aşteptaţi la urne pentru a decide viitorul preşedinte al țării și, implicit, direcția pe care o va urma România în următorii 5 ani. În cursa electorală au rămas 13 candidați, după retragerea lui Ludovic Orban (Forța Dreptei), cu doar câteva zile înainte de alegeri. Pe buletinul de vot apar, însă, toate cele 14 candidaturi validate inițial de BEC. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00.

Alegeri prezidențiale 2024 - LIVE. Site-ul nostru îți oferă, în timp real, DATELE COMPLETE din ziua votului - consultă STATISTICI LIVE AICI.

Alegeri prezidențiale 2024 - Câți români au votat

UPDATE ora 20:00 - Peste 9,2 milioane de români cu drept de vot s-au prezentat la urne pentru a alege pe cine trimit în turul 2 al prezidențialelor. La nivel național, prezența a ajuns la 47%. În București, datele centralizate de roaep.ro bat spre 50%. Sectoarele 1 și 6 rămân fruntașe, cu 56,96%, respectiv 55,52%.

UPDATE ora 19:00 - Peste 8.9 milioane de români au votat.

UPDATE ora 18:00 - Peste 8,2 milioane de români cu drept de vot s-au prezentat la secțiile de votare. Prezența la urne la nivel național a ajuns la 42%. 

Cei mai mulți cetățeni au votat în Ilfov, 52,55%, ci mai puțini - în Vaslui: 31,36%. 

UPDATE ora 17:40 - Pragul de 8 milioane de voturi exprimate a fost depășit. 

UPDATE ORA 17:00 - Aprope 7,5 milioane de români au votat, până la ora 17:00, potrivit datelor centralizate de roaep.ro. La nivel național, prezența însumează aproximativ 42%. În București, peste 38% din cetățeni au ieșit la vot. Sectoarele 1 și 6 sunt în top, cu procente peste 42% și, respectiv, 41%. Pe ultimul loc din punct de vedere al prezenței este sectorul 3, cu 32%.

În momentul de față, județele fruntașe sunt, în ordine: Ilfov - 45.54% și Olt - 43.94%. La coada clasamentului rămâne Vaslui - 28.68%

UPDATE ORA 16:00 - Peste 6,5 milioane de români au votat, până la ora 16:00, potrivit datelor centralizate de roaep.ro. La nivel național, prezența însumează aproape 35 %. În București, aproape 34% din cetățeni au ieșit la vot. Sectoarele 1 și 6 sunt în top, ca număr de voturi exprimate, cu 37%. 

În momentul de față, județele fruntașe sunt, în ordine: Ilfov -41.77% și Olt - 40.54%%. La coada clasamentului rămâne Vaslui -  26.75%. 

UPDATE ORA 15:00 - Aproape 5,8 milioane de români au votat, până la ora 15:00, potrivit datelor centralizate de roaep.ro. La nivel național, prezența însumează 29%. În București, aproape 29% din cetățeni au ieșit la vot. Sectoarele 1 și 6 sunt în top, ca număr de voturi exprimate, cu peste 32%. 

Prezența la vot în care este inclusă și diaspora a depășit-o pe cea înregistrată în turul 1 al alegerilor prezidențiale din 2019, când a fost de 31,8%. În momentul de față, datele centralizate arată un procent de 32,83. 

În momentul de față, județele fruntașe sunt, în ordine: Ilfov - 35,10%, Olt - 34,36%, Argeș - 34,33%. La coada clasamentului rămâne Vaslui - 22,85%. 

UPDATE ora 14:00 - Mobilizare masivă la vot, în a doua parte a zilei! Până la ora 14:00, roaep.ro anunță o prezență de 25% la nivel național. Peste 4.800.000 de români și-au exprimat intențiile de vot. În Capitală, prezența depășește 23%, cu aceeași poziționare: sectorul 1 fruntaș, cu peste 26%, sectorul 3 în coada clasamentului, undeva la 20 de procente. Segmentul de vârstă cel mai activ se menține cel de 45-64 de ani, cu o prezență de 42,27%.

UPDATE ora 13:00 - Românii se mobilizează la vot! Potrivit datelor centralizate în timp real de roaep.ro, până la această oră au votat aproape 4 milioane de cetățeni. Prezența la urne la nivel național este de 21,90%.

În București, peste 19% din cetățeni au votat, sectorul 1 fiind în top, cu 21.12%, iar pe ultimul loc sectorul 3, cu 15,9%.

UPDATE ora 12:00 - Românii se mobilizează la vot! Potrivit datelor centralizate în timp real de roaep.ro, până la această oră au votat 3 milioane de cetățeni. Prezența la urne la nivel național este de 14,62%.

În București, peste 13% din cetățeni au votat, sectorul 1 fiind în top, cu peste 14%. La coada clasamentului este sectorul 5, cu aproape 13%.

UPDATE ora 11.00 - Peste 2 milioane de români au votat. La nivel național, prezența la vot este de 9,68%.

În București, prezența este de 8,88%. Sectorul 1 este fruntaș, cu 9,96, în vreme ce la coada clasamentului sunt locuitorii din sectorul 3: 7,47%.

Cel mai activ județ este Olt, unde 13.62% din cetățeni au votat. La polul opus se află Bistrița Năsăud - 7.17%.

UPDATE ora 10.30 - Peste 1.600.000 de români s-au prezentat la urne. La nivel național, statisticile arată o prezență de  7,72%. În Capitală, prezența este de 7.25%. În topul județelor fruntașe se află Olt, 11.42%, Teleorman 11.08%, Mehedinți 10.29%. Codașe sunt județele: Bistrița-Năsăud, 6.04%, Maramureș și Satu Mare, 6,05, Vaslui, 6,17%. 

UPDATE ora 10.00 - Aproape 1.300.000 de români și-au exprimat votul.

UPDATE ora 9:50 - Peste 1.200.000 de români și-au exprimat votul. Capitala este fruntașă.

UPDATE ora 9:00 - Peste 781.000 de cetățeni români au votat. 

Până la ora 9,00 au votat duminică, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, 4,26% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale, din care 46,15% sunt femei şi 53,85% bărbaţi, a anunţat Biroul Electoral Central (BEC).

Potrivit BEC, în mediul urban, prezenţa este de 5,1%, iar în mediul rural - 3,18%.

UPDATE ora 8:30 - Peste 584.000 de români au votat în țară.

UPDATE ora 8:00 - Prezența la vot la ora 8.00 este de 2,50%. Peste 440.000 de români au votat deja.

Prezența cea mai ridicată este în județele Ilfov, Dâmbovița, Constanța, Teleorman, Olt, iar cea mai scăzută în Satu Mare, Vaslui.

UPDATE ora 7:40 - Peste 108.000 de persoane au votat în primele 40 de minute de la deschiderea urnelor în țară.

Secțiile de vot se închid la ora 21:00, atunci când Realitatea PLUS va prezenta exit-poll-ul Avangarde - CIRA – INSOMAR.

Foto: Ana Maria Păcuraru

Alegeri prezidențiale 2024 - cifrele scrutinului

Așadar, aproape 18 milioane de români cu drept de vot sunt așteptați, astăzi, 24 noiembrie, la urne, pentru a-și alege președintele. Cei mai mulți locuiesc în București, aproape 10% – 1,8 milioane, și cei mai puțini, aproape 1%, în Covasna.

Autoritatea Electorală Permanentă a informat că numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente pentru alegerea Preşedintelui României, din data de 24 noiembrie 2024, este 18.008.480 de cetăţeni, iar cel al românilor cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este de 989.230 de persoane. Potrivit AEP, 19.365 cetăţeni au interdicţie de a vota la scrutinul din 24 noiembrie. 

Pentru alegerile din 24 noiembrie au fost înființate 19.474 de secții de votare. În total, sunt așteptați la urne 18.057.218 alegători.

Alegeri prezidențiale 2024. Ghidul scrutinului pentru viitorul preşedinte al țării, tot ce trebuie să știi

Alegeri prezidențiale 2024. Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale de anul acesta și care este rolul președintelui? 

Alegeri prezidențiale 2024 - LIVE. Biroul Electoral Central anunțat, pe 10 octombrie, cele 14 candidaturi care au rămas definitive pentru alegerile din 24 noiembrie. Sunt 10 candidați propuși de partide politice și 4 candidați independenți.

A mai fost un al 15-lea, Diana Șoșoacă, propusă de partidul S.O.S. – a cărei candidatură a fost, însă, respinsă de Curtea Constituțională, printr-o decizie care a stârnit o dezbatere aprinsă în societate.

În cursă au rămas, însă, doar 13, după ce Ludovic Orban, cel care era candidatul Forța Dreptei, s-a retras pe 18 noiembrie, cu doar câteva zile înainte de alegeri. Pe buletinul de vot apar, însă, toate cele 14 candidaturi validate inițial de BEC. 

Alegeri prezidențiale 2024. Care este rolul președintelui

Președintele României este ales pentru un mandat de 5 ani. Perioada a fost decisă astfel încât să nu se suprapună de fiecare dată cu mandatele parlamentare. Anul 2024 este, însă, o excepție. 

Rolul și responsabilitățile președintelui României, așa cum a stabilit Constituția

Art. 80 - Rolul Președintelui României

Președintele României reprezintă statul român și este garantul respectării Constituției, al drepturilor și libertăților cetățenilor, al independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării.

În exercitarea funcției sale, Președintele României trebuie să respecte Constituția și legile țării, să fie imparțial și să nu se implice în activitatea partidelor politice.

Art. 92 - Comandamentul forțelor armate

Președintele României este șeful forțelor armate. În această capacitate, președintele poate numi și revoca, la propunerea Guvernului, conducătorii structurilor de apărare națională, conform competențelor stabilite prin lege.

Art. 89 - Dreptul de a propune Prim-ministrul

Președintele României desemnează Prim-ministrul, care trebuie să obțină votul de încredere al Parlamentului.

Art. 95 - Numirea funcționarilor de stat

Președintele României numește în funcție și revocă din funcție miniștri, la propunerea Prim-ministrului, și face numiri în alte funcții de conducere de importanță națională.

Art. 91 – Atribuţii în domeniul politicii externe

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.

Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

Art. 100 - Actele Președintelui

În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.

Art. 77 - Promulgarea legii

Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.

Președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

Art. 93 - Declarația stării de urgență și stării de asediu

Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale din 2024? Ordinea pe buletinul de vot

Alegeri prezidențiale 2024 - LIVE. Biroul Electoral Central a anunțat, pe 10 octombrie, cele 14 candidaturi care au rămas definitive pentru alegerile din 24 noiembrie. Sunt 10 candidați propuși de partide politice și 4 candidați independenți.

A mai fost un al 15-lea, Diana Șoșoacă - propusă de partidul S.O.S. Candidatura sa a fost, însă, respinsă de Curtea Constituțională. Convingerile sale nu sunt compatibile cu valorile democraţiei, iar dacă ar deveni președinte, ar pune în pericol apartenența României la UE și NATO, au scris judecătorii CCR în motivarea unei decizii fără precedent în politica din România.

În cursă au rămân, însă, doar 13, după ce Ludovic Orban, cel care era candidatul Forța Dreptei, s-a retras pe 18 noiembrie, cu doar câteva zile înainte de alegeri. Pe buletinul de vot apar, însă, toate cele 14 candidaturi validate inițial de BEC. 

Mai jos puteți cosulta lista candidaților la alegerile prezidențiale 2024 și ordinea de pe buletinul de vot, așa cum a stabilit BEC, pe 10 octombrie. 

1. Elena-Valerica Lasconi (USR)
2. George-Nicolae Simion (AUR)
3. Ion-Marcel Ciolacu (PSD)
4. Nicolae-Ionel Ciucă (PNL)
5. Kelemen Hunor (UDMR)
6. Mircea-Dan Geoană (independent)
7. Ana Birchall (independentă)
8. Alexandra-Beatrice Bertalan Păcuraru (Alternativa pentru Demnitate Națională)
9. Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
10. Ludovic Orban (Forța Dreptei)
11. Călin Georgescu (independent)
12. Cristian Diaconescu (independent)
13. Cristian-Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
14. Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)

În cele ce urmează, puteți vedea cine sunt candidații care au ocupat poziții fruntașe în sondajele de opinie privind intenția de vot la alegerile prezidențiale. Ordinea în care sunt prezentați reflectă și ordinea de pe buletinul de vot stabilită de Biroul Electoral Central.

Sondaj exploziv: cum votează românii la prezidențiale. Cifrele care dinamitează clasa politică în ultima zi de campanie: modificări importante înainte de primul tur
Cine este Elena Lasconi, candidatul USR la alegerile prezidențiale 2024

Elena Lasconi a fost, timp de 25 de ani, jurnalistă. S-a ocupat preponderent de subiecte sociale. 

Ce studii are Elena Lasconi

Elena Lasconi a absolvit Liceul Pedagogic "Sabin Drăgoi", din Deva (în 1990), apoi a urmat cursuri de analist programator PC, avizat de Ministerul Educației (1991), Școala BBC - Televiziune (1999), a obținut diploma de licență de economist, la ASE București în profilul economic Managementul turismului și comerțului (2001), o diplomă de evaluator de competențe profesionale eliberată de CNFPA, București (2007) și a urmat cursuri de absorbție, legislație, reglementări Fonduri Europene în țară și la Bruxelles – Renew Europe - "O Țară ca Afară" (2019–2020).

Cariera politică

Elena Laconi a intrat în politică înainte de alegerile locale din anul 2020, unde a candidat din partea USR-PLUS pentru Primăria Câmpulung Muscel, oraş unde îşi construise o casă, pe care a câștigat-o. 

În toamna anului 2023, Elena Lasconi a fost desemnată de USR să deschidă lista partidului la alegerile europarlamentare, însă, ulterior, Cătălin Drulă, preşedintele USR la acea vreme, i-a cerut să se retragă.

La alegerile locale din luna iunie 2024, Elena Lasconi a câştigat un nou mandat de primar în Câmpulung, cu un scor de aproape 70%. După demisia lui Cătălin Drulă din funcția de președinte al partidului, în locul său a fost aleasă Elena Lasconi, care a devenit şi candidatul USR la alegerile prezidenţiale. 

Elena Lasconi a rupt alianţa cu PMP şi Forţa Dreptei, partide alături de care USR a candidat la alegerile locale şi europarlamentare.

Ce avere are Elena Lasconi

Elena Lasconi are un teren intravilan, cumpărat în 2005, și alte 6 terenuri dobândite prin moștenire, din care deține anumite cote alături de alți membri ai familiei.

Lasconi mai deține o casă în Câmpulung (cumpărată în 2005), de aproape 100 mp, și un apartament de 65 mp în București (cumpărat în 2001). 

Soțul Elenei Lasconi mai deține, alături de alți membri ai familiei, două apartamente în București, dobândite prin moștenire. 

Președinta USR mai deține un autoturism Opel din 2007. 

La capitolul împrumuturi, Elena Lasconi a declarat că a acordat un împrumut de 33.000 de lei către USR, dar are, la rândul ei, două împrumuturi la bănci și un împrumut de la o persoană privată, scadente cel mai târziu în 2037, cu o valoare totală de aproximativ 300.000 de lei. 

Salariul ei în ultimul an s-a ridicat la 12.559 de lei pe lună, pentru calitatea de primar al municipiului Câmpulung, în timp ce soțul a obținut 6.300 de lei pe lună, în calitate de consilier la Camera Deputaților.

Elena Lasconi are 52 de ani și se află la prima sa candidatură la alegerile prezidențiale. 

Cine este George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidențiale 2024

George Simion este co-fondator și lider al partidului AUR - Alianța pentru Unirea Românilor.

Ce studii are George Simion

Născut la 21 septembrie 1986, la Focşani, judeţul Vrancea, George-Nicolae Simion a absolvit, în 2005, Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr", din Bucureşti.

A absolvit Facultatea de Administraţie şi Afaceri a Universităţii Bucureşti (2008) şi, în 2010, un program de masterat la Universitatea "Alexandru-Ioan Cuza", din Iaşi, cu o temă de cercetare despre crimele comunismului.

Cariera politică

George Simion a intrat în politică în 2019, când a fost unul dintre principalii susținători ai AUR, un partid naționalist și conservator fondat alături de Claudiu Târziu. În urma congresului din 27 martie 2022, Simion a devenit președintele unic al partidului.

La alegerile parlamentare din decembrie 2020, AUR a câștigat aproximativ 9% din voturi și a intrat în Parlament. Tot atunci, George Simion a fost ales deputat, în circumscripţia nr. 42 din Bucureşti, pe listele AUR.

În această calitate, el ocupă funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare și este membru în mai multe comisii și delegații importante, inclusiv în Comisia comună pentru integrare europeană între Parlamentul României și cel al Republicii Moldova.

Simion face parte din Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE, este membru al Grupului PRO-America și președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Polonă.

Ce avere are George Simion

Potrivit declarației sale de avere, George Simion nu deține terenuri, clădiri, mașini, bijuterii sau obiecte de artă a căror valoare să depășească 5.000 de euro și se întreține din salariul de deputat.

De asemenea, el nu deține bunuri mobile care să depășească 3.000 de euro fiecare și nu a înstrăinat imobile în ultimele 12 luni și nu are în proprietate nici terenuri, nici locuințe.

George Simion locuiește într-un apartament de 44,66 mp, deținut de soția sa, Ilinca Valentina Simion, achiziționat printr-un credit ipotecar de 210.237 RON la Raiffeisen Bank, menționat în declarația de avere din 2023, dar nu și în cea mai recentă.

George Simion are 38 de ani și este la prima candidatură la alegerile prezidențiale.

Cine este Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegerile prezidențiale 2024

Cu o carieră politică începută în Buzău în urmă cu aproape 30 de ani, Marcel Ciolacu a intrat în cursa pentru Palatul Cotroceni din postura de prim-ministru. 

Ce studii are Marcel Ciolacu

Potrivit CV-ului de pe site-ul Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu a terminat Liceul de Filologie-Istorie „Mihai Eminescu”, din Buzău, în 1986, studiile de licență la Facultatea de Drept a Universității Ecologice din București, în 1995, și deține un master în Managementul finanțelor publice la SNSPA, în 2012.

Cariera politică

Prima funcție publică deținută de Marcel Ciolacu a fost cea de consilier local în municipiul Buzău, pe care a ocupat-o între 1998 și 2007. Între 2000 și 2004, a fost consilier județean în Buzău, între 2004 și 2008 prefect interimar al județului și, mai apoi, viceprimar în municipiul Buzău. 

Între 2012 și 2016 a fost deputat, iar între 2017 și 2018 viceprim-ministru în Guvernul condus de Mihai Tudose. Tot în anul 2017 a devenit lider al grupului PSD din Camera Deputaților, iar în 2019 a preluat șefia Camerei.  

Marcel Ciolacu a devenit președinte PSD în anul 2020.

Marcel Ciolacu a obținut funcția de prim-ministru în anul 2023, în urma rotativei decise de coaliția PSD-PNL. 

Congresul PSD din august l-a reconfirmat în funcția de președinte al partidului și i-a aprobat candidatura pentru alegerile prezidențiale.

Ce avere are Marcel Ciolacu

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, deține 2 terenuri în municipiul Buzău, de 387 mp, respectiv 61.79 mp, și două case de locuit, de 281 mp și 43 mp, toate cumpărate între 1999 și 2005. 

Ciolacu are 7 conturi bancare cu aproximativ 23.000 de euro în total.

A acordat două împrumuturi, unul nepotului său Mihai-Cristian Ciolacu (informația reiese din declarația de avere depusă în calitate de premier, în vara anului 2024) - de 490.000 de lei și altul firmei Alcom SRL (firmă la care este asociat), de 3.010 lei. 

Totodată, Marcel Ciolacu are 3 credite bancare, în valoare totală de 35.000 de lei, scadente cel târziu în 2028. 

Pe parcursul anului 2024, Marcel Ciolacu a avut un venit de 177.531 de lei, din indemnizațiile de prim-ministru și deputat. 

În același an, soția sa a obținut 54.739 de lei de la Lucia Com 94 SRL, o firmă pe care inclusiv premierul a deținut-o în trecut. 

Din declarația de interese reiese că Marcel Ciolacu este asociat la Alcom SRL și președinte la Asociația Lumina 1879. Firma Alcom SRL are ca obiect de activitate „Activități de consultanță pentru afaceri și management”.

Marcel Ciolacu are 56 de ani și este la prima candidatură la alegerile prezidențiale.

Cine este Nicolae Ciucă, candidatul PNL la alegerile prezidențiale 2024

General în rezervă, Nicolae Ciucă a fost șef al Statului Major al Apărării, cea mai înaltă poziție în ierarhia militară românească, între 2015-2019, ministru al Apărării între 2019-2021 și premier al României între 2021-2023. În prezent, este președintele Senatului și al PNL.

Ce studii are Nicolae Ciucă

Nicolae Ciucă este militar de carieră. A absolvit Liceul Militar „Tudor Vladimirescu”, din Craiova (1985) și Școala Militarǎ de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu”, din Sibiu (1988).

Cariera lui Nicolae Ciucă în domeniul militar a început în 1988, când a fost comandant de pluton la Regimentul 26 Mecanizat „Rovine”. 

În 1995, a absolvit Academia de Înalte Studii Militare din București, specializându-se în „Arme Întrunite”. 

La începutul anilor 2000, a participat la diverse misiuni în străinătate, în ţări ca Afganistan şi Irak. A fost decorat pentru modul în care i-a condus pe militarii români în teatrele externe, fiind unul dintre puţinii generali care şi-au câştigat gradele pe câmpul de luptă în epoca post-decembristă.

În 2000, a urmat cursul PSO (operaţii în sprijinul păcii) (Centrul PfP, Bucureşti) şi cursul de limbă engleză (Academia Forţelor Terestre, Sibiu), iar în 2001, a participat la cursul JOINT şi operaţii multinaţionale (Centrul PfP, Bucureşti).

În 2003, a obținut titlul de doctor în științe militare cu teza Dimensiunea angajării Armatei României în operații întrunite multinaționale la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. 

În 2005, a urmat Cursul de limba engleză - terminologie NATO, York Sr. John University, iar în 2006 şi-a aprofundat cunoştinţele absolvind, în SUA, Colegiul de război, trupe de uscat, şi a obţinut Masterul în Studii Strategice. 

În 2006, a finalizat un masterat în Studii Strategice la Colegiul de Război al Forțelor Terestre din SUA.

În 2012, Nicolae Ciucă a absolvit cursul postuniversitar de perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale "Securitate şi bună guvernare" - Colegiul Naţional de Apărare.

Cariera militară a lui Nicolae Ciucă 

Nicolae Ciucă a ocupat, de-a lungul timpului, funcții de conducere în cadrul Armatei Române, de la comanda unor plutoane la roluri de stat major.

Perioada de serviciu:

1988-1989: Comandant de pluton lansare la Regimentul 26 Mecanizat "Rovine", Craiova.
1989-1992: Comandant de pluton cercetare și instrucție la Batalionul 121 Cercetare, Craiova.
1992-1993: Ofițer de stat major în Biroul operații, Batalionul 121 Cercetare.

Misiuni internaționale:

1996-1997: Ofițer de stat major în cadrul misiunii UNAVEM III, Angola.
2002-2003: Comandant al batalionului românesc în misiunea Enduring Freedom, Afganistan.
2004: Comandant al batalionului infanterie în misiunea din Irak.

Funcții de conducere:

2006-2007: Șef operații, Brigada 2 Infanterie "Rovine", Craiova.
2009-2011: Comandant al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată "Unirea Principatelor", Focșani.
2015-2019: Șef al Statului Major General al Armatei Române.

Distincții și decorații:

Ordinul "Virtutea Militară" în diferite grade.
Ordinul Național "Pentru Merit" în diverse categorii.
Embleme de onoare din partea Armatei României și a altor structuri militare.

În ianuarie 2015, preşedintele Klaus Iohannis l-a numit pe generalul cu patru stele Nicolae Ciucă Şef al Statului Major al Apărării, cea mai înaltă funcţie din Armată. 

În 2019, Nicolae Ciucă a fost trecut în rezervă şi numit ministru al Apărării în guvernul condus de Ludovic Orban. 

În decembrie 2020, Orban a demisionat din fruntea Guvernului după ce PNL a fost învins de PSD la alegerile parlamentare, iar preşedintele Klaus Iohannis l-a numit pe Nicole Ciucă premier interimar până la formarea coaliţiei de dreapta: PNL-USR-UDMR. 

Ulterior, în toamna lui 2021, după căderea Guvernului Cîţu, Klaus Iohannis a format un guvern PNL-PSD-UDMR şi l-a numit prim-ministru pe Nicolae Ciucă. 

Câteva luni mai târziu, în aprilie 2022, Florin Cîţu a demisionat din funcţia de preşedinte al PNL, iar Nicolae Ciucă a fost instalat de liberali în fruntea partidului. 

La rotativa guvernamentală din iunie 2023, Nicolae Ciucă a cedat funcţia de prim-ministru lui Marcel Ciolacu şi a devenit preşedinte al Senatului.

Ce avere are Nicolae Ciucă

Nicolae Ciucă a avut, în 2022, un salariu total de 185.676 lei, pe lângă o pensie anuală de 221.616 lei pentru activitatea sa militară. 

În declarația sa de avere din 12 iunie 2024, el menționează că, împreună cu soția sa, dețin un teren intravilan de 598 mp, achiziționat în 2015 în Dumbrăveni, Ilfov, și un alt teren intravilan de 2.892 mp, cumpărat în 2005 în Pielești, Dolj.

Cuplul are o casă de locuit de 232 mp, construită în 2017, în Dumbrăveni.

Nicolae Ciucă este proprietarul a două autovehicule: un Toyota Corolla din 2006 și un Toyota RAV4 din 2020. 

La capitolul economii, are 163.227 de lei într-un fond de investiții la Raiffeisen Bank, deschis în 2021, și un cont curent cu 169.626 de lei la Banca Transilvania.

La capitolul datorii, Ciucă menționează un împrumut de 100.000 de lei la Banca Transilvania, cu scadență în 2025. 

Veniturile sale anuale includ o indemnizație de 105.991 lei din perioada în care a fost prim-ministru (ianuarie-iunie 2023) și 94.334 lei pentru perioada în care a ocupat funcția de președinte al Senatului (iunie-decembrie 2023).

Nicolae Ciucă are 57 de ani și este la prima candidatură la alegerile prezidențiale. 

Cine este Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidențiale 2024

Mircea Geoană este fost secretar general adjunct al NATO, fost ministru de Externe al României și fost președinte al Senatului. 

Ce studii are Mircea Geoană

Mircea Geoană a absolvit Liceul ”Sf. Sava”, din București, și a urmat studiile Facultății de Drept din București, dar și pe cele ale Institutului Politehnic din București.

A continuat pregătirea la "Ecole Nationale d’Administration de Paris" în 1992 precum și a urmat cursul despre Instituții Democratice al NATO. Este doctor în Economia mondială la Academia de Studii Economice din București.

Cariera politică

Înainte de intrarea în politică, Mircea Geoană a avut o carieră diplomatică, fiind numit, în anul 1996, ambasador al României în SUA. Ulterior, a deținut funcția de ministru de Externe în Guvernul Năstase. 

În 2005, după ce Adrian Năstase a demisionat de la conducerea PSD, ca urmare a eșecului la alegerile prezidențiale din 2004, Mircea Geoană a preluat funcția de președinte al partidului.

Geoană a fost numit președinte al Senatului în 2008, funcție pe care a ocupat-o până în 2011. 

În anul 2009, a candidat la alegerile prezidențiale din partea PSD, însă a pierdut în fața lui Traian Băsescu, cel care a câștigat atunci al doilea mandat de președinte al României.

În 2015, a fondat Partidul Social Românesc (PSRO), o mișcare care propunea o reformă a clasei politice și un nou proiect de țară, formațiune care a eșuat. 

Pe 17 octombrie 2019, Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO, funcție pe care a deținut-o până pe 3 septembrie 2024, când a demisionat pentru a putea candida la alegerile prezidențiale din 2024.

Ce avere are Mircea Geoană

Candidatul independent la alegerile prezidențiale a avut la NATO un salariu de 20.000 de euro lunar. 

Potrivit declarației de avere, acesta deține obiecte de artă, cult și bijuterii în valoare de 500.000 de lei.

Mircea Geoană a mai încasat din vânzarea unui apartament 240.000 de euro, dar a donat o mașină de 40.000 de euro.

În conturile sale bancare, care sunt deschise atât în România, cât și în străinătate, se află o sumă totală de 1.246.028,78 lei, iar plasamentele și investițiile sale depășesc 200.000 de euro și 25.000 de dolari. 

Mircea Geoană a menționat în declarația sa de avere și alte surse de venit, cum ar fi dividendele și chiriile.

Mircea Geoană are 66 de ani și este la a doua candidatură la alegerile prezidențiale.

Alegeri prezidențiale 2024. Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale. BEC a stabilit macheta – DOCUMENT

Cel mai probabil, se va organiza și al doilea tur de scrutin, pe data de 8 decembrie 2024, dacă niciunul dintre candidați nu obține majoritatea absolută (50%+1 din voturi) după primul tur al alegerilor prezidențiale.

Câștigătorul alegerilor prezidențiale 2024 este candidatul care primește cele mai multe voturi, indiferent de procentaj.

Alegeri prezidențiale 2024 - TU DECIZI!

Pe tot parcursul zilei de duminică, 24 noiembrie 2024, site-ul nostru, www.realitatea.net, vă va oferi, aşa cum v-a obişnuit deja, informații transparente, complete şi, extrem de important, ŞTIRI LIVE - în timp real despre întregul proces de votare: reguli la vot, prezenţa la urne, eventuale incidente la vot şi, pe finalul zilei, EXIT-POLL alegeri prezidenţiale 2024 şi rezultate alegeri prezidenţiale 2024.