Noi percheziţii la Marie Curie, în cazul medicului Burnei. Reacţia spitalului

Surse apropiate anchetei susţin că medicul Burnei, aflat în arest la domiciliu, va fi adus la spital pentru percheziţii. La percheziții participă și polițiști de la Serviciul Omoruri, au mai precizat sursele citate.

Procurorii de la Parchetul Capitalei au făcut, sâmbătă dimineaţa, percheziţii la imobilele medicului Gheorghe Burnei şi la spitalul Marie Curie, fiind vizate fapte de corupţie.

Procurorii de la Parchetul Capitalei anunţă că dosarul lui Gheorghe Burnei vizează comiterea a 17 fapte de corupţie, în perioada octombrie - noiembrie 2016, primul denunţ fiind făcut a data de 28 septembrie.

UPDATE: Denise Stănescu, purtătorul de cuvânt al Spitalului Matrie Curie, a declarat pocurorii ridică probe din trei cabinete ale secţiei de Ortopedie şi a adăugat că profesorul Burnei nu mai este şeful secţiei de Ortopedie.

"Procurorii ridică probe, nu stiu ce caută. Au intrat pe cabinetele de ortopedie si ridica probe. Analizam arhivele si mergem cat se poate de mult in urma cu cei de la ARHIVE. Deocamdata este o ancheta. Acum avem 17 copii internaţi pe secţia de ortopedie. Suntem toti bulversaţi, nu cred că este afectată activitatea spitalului. Domnul Gavriliu este cel care  a preluat conducerea secţiei".

Referatul în cazul dr. Burnei: mită mascată prin donaţii şi OASE de copii, găsite în frigider

În referatul prin care procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au cerut arestarea medicului Gheorghe Burnei se arată că în biroul lui Burnei de la spitalul Marie Curie au fost găsite, sâmbătă, şi ridicate sumele de 13.343 de lei, 5015 de euro şi 750 de dolari, bani ce ar fi fost primiţi de la părinţii copiilor operaţi, drept mită. Anchetatorii susţin că la dosar există numeroase declaraţii de martori, înregistrări ambientale dar şi înscrisuri care ar proba infracţiunile în cazul medicului. Aceştia descriu "modul de operare" şi vorbesc despre experimente făcute pe copii, despre copii care erau întorşi de la operaţii pentru a crea presiune iar astfel părinţii să plătească.

"Pentru a-i determina pe părinţii pacienţilor să-i dea sume de bani sau alte foloase pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale Burnei Gheorghe îi internează pe copii pentru perioade îndelungate de timp, nejustificate medical, sau îi internează în mod repetat, fără a le efectua nici o intervenţie chirurgicală. Se prezintă părinţilor, direct sau prin alte cadre medicale, ca fiind o persoană foarte ocupată, creând astfel impresia unui privilegiu pentru pacienţi că beneficiază de serviciile sale medicale. Alte justificări pentru amânarea intervenţiilor chirurgicale sunt legate de dificultatea obţinerii protezelor medicale. Tot acest comportament este apt să inducă părinţilor ideea că pentru aceste  trebuie îi ofere inculpatului sume de bani. Pentru a-i convinge să urmeze calea aleasă de el, inculpatul le prezintă părinţilor o altă situaţie decât cea reală cu privire la sănătatea copiilor lor, situaţie care impune folosirea unor proteze sau dispozitive medicale", se arată în referat.

Proteze plătite de părinţii copiilor la o firma apropiată lui Burnei, deşi puteau fi obţinute gratuit de spital

Procurorii susţin că medicul Gheorghe Burnei îi convingea pe părinţi de dificultatea obţinerii protezelor şi le impunea să le cumpere, pe cheltuiala lor, de la o firma apropiată lui, "ameninţându-i că nu le va opera copilul dacă nu se conformează". Asta în condiţiile în care acele dispozitive ar fi putut fi obţinute gratuit de spital. Astfel, susţine Parchetul, Gheorghe Burnei ar fi obţinut beneficii de la patronul respectivei firme.

"Din înscrisurile descoperite la sediul SC A SRL (facturi etc.) coroborate cu aspecte din declaraţia lui G.M rezultă că acesta din urmă i-a plătit inculpatului şi membrilor familiei sale mai multe deplasări în străinătate în vacanţă sau pentru participarea la congrese", se arată în referat.

O altă categorie de proteze şi de dispozitive medicale pe care ar fi folosit-o medicul, potrivit procurorilor, ar fi cea formată din aparatură confecţionată artizanal pentru el: "Acestea sunt confecţionate de cunoştinţe ale inculpatului la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică şi Tehnică Măsurării. Din verificări rezultă că nu există nici o legătură oficială (contract) între Spitalul Marie Curie şi acest institut. În legătură cu această ultima categorie arătăm că acestea nu sunt omologate şi nici adecvate uzului medical, inculpatul efectuând experimente pe copii. În categoria experimentelor pe copii sunt incluse şi intervenţiile chirurgicale efectuate cu oase de vită fierte sau cu filtre de tanc sau cu BVC", mai arată Parchetul.

Anchetatori: Operaţii în cazul unor afecţiuni inventate de medic

Potrivit referatului, unele operaţii ar fi fost făcute pe afecţiuni inventate de medic astfel încât să "îşi continue experimentele": "Numeroase operaţii nu sunt adecvate problemelor medicale pe care le au copiii. Mai mult, pentru unii copii inculpatul inventează probleme de sănătate inexistente. Inculpatul efectuează de multe ori intervenţii chirurgicale cu mult disproporţionate în raport cu problema reală. Efectuează intervenţii chirurgicale şi acolo unde acestea nu se impun în raport cu situaţia sau cu vârstă copilului, implantează sisteme şi proteze care nu sunt necesare sau le implantează greşit. În cazul altor copii ai căror părinţi nu realizează că, de fapt, copilul a fost supus unui experiment eşuat, inculpatul continuă să îi opereze sub pretextul că le remediază operaţiile, dar în realitate continuă experimentele. Cu toate că procedează în această manieră, inculpatul nu are scrupule să primească sume de bani cu titlu de mită de la părinţii copiilor operaţi", susţin procurorii.

Anchetatorii spun că există probe, inclusiv înregistrării ambientale, filmări, pentru 15 presupuse fapte de luare de mită. Procurorii susţin că în unele cazuri banii ar fi fost pretinşi şi primiţi anterior operaţiei şi ar fi fost mascaţi prin încheierea unor contracte de donaţii.

Gheorghe Burnei ar fi prelevat de la pacienţii copii, fără consimţământul aparţinătorilor, ţesut osos şi ligamente, fără respectarea normelor în vigoare din domeniu. La dosar ar există probe care indică faptul că astfel de ţesuturi au fost folosite că transplant pentru alţi copii, deşi ar fi fost ţinute anterior în condiţii improprii.

"Cu ocazia percheziţiei acestea au fost descoperite în condiţii total improprii - în congelatorul unui frigider de uz casnic situat într-un spaţiu comun. Alături de aceste ţesuturi se găseau mâncare, băuturi alcoolice, diferite alte produse alimentare. Din primele date ţesuturi astfel prelevate şi păstrate au fost deja folosite că transplant pentru alţi copii, cele descoperite la percheziţie urmând a avea o destinaţie similară. Aceste aspecte sunt cu atât mai grave cu cât spitalul şi inculpatul aveau posibilitatea legală de a apela la banca de ţesuturi pentru a realiza transplanturi într-un mod legal şi sigur pentru starea de sănătate a pacienţilor. Având în vedere cele descoperite a fost solicitat sprijinul unui specialist din cadrul Agenţiei Naţionale de Transplant", arată procurorii.

Cele 15 fapte de luare de mită pentru care procurorii susţin că au probate în dosar ar fi început din luna septembrie a acestui an. Urmărirea penală s-a început, in rem, încă de pe 28 septembrie, după ce mama unei fetiţe a depus sesizare în care spunea că, printr-o "soră", medicul Gheorghe Burnei i-a solicitate suma de 4.000 de euro pentru a-i procura şi pentru a-i instala micuţei o tijă metalică. 

Dr. GHEORGHE BURNEI, plasat în AREST LA DOMICILIU. Acuzat de experimente pe copii şi luare de mită