Simptome
Omul de știință Hans Selye, cel care a introdus în circulație conceptul de stres, spunea că: „Stresul reprezintă un sindrom, o constelație de răspunsuri nespecifice, cu un caracter general adaptativ provocat de agresiunea agenților stresori asupra organismului”. O persoană este afectată de stres atunci când se simte incapabilă să facă față unor situații, se simte frustrată, iritată, dezorientată, în alertă permanentă.
Totul începe prin clasicele simptome fizice: stări de oboseală, dureri de cap sau tulburări digestive. Aceste semne, deseori ignorate, caracterizează debutul expunerii cronice la stres. Apoi este afectată și sfera psihologică: devenim anxioși, neîncrezători, nervoși, avem insomnii. Un real pericol se prefigurează când toate acestea se asociază cu accelerarea pulsului, palpitații, creșterea tensiunii arteriale, dificultăți respiratorii, contracturi musculare, dureri cervicale sau lombare. Simptomele psihosomatice ale stresului apar, în medie, după 6 luni de expunere cronică la factori stresori.
Consecințe
În condiții de stres, organismul are de obicei o reacție pe care o putem observa în comportamentul nostru: irascibilitate, insomnii, epuizare fizică și psihică, pierderea poftei de mâncare sau crize de bulimie, gastrită, ulcer, diaree, constipație. Atenție! În cazul în care problemele generatoare de stres rămân nerezolvate, stările pot evolua către patologii grave: depresie, diabet, infarct, accident vascular cerebral. Potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, tulburările asociate stresului cum sunt depresia şi anxietatea afectează în prezent una din trei persoane la nivel mondial.
Soluții
Tot Hans Selye spunea că: „Omul modern ori va învăţa să-şi stăpânească stresul, ori va fi sortit eşecului, bolii şi chiar morţii”. Așadar, este esențial ca stresul să fie ținut sub control de la primele semne ale apariției lui. Medicii propun următoarele strategii de luptă contra stresului:
- O schimbare de ritm și decor pentru câteva zile poate fi o soluție salvatoare. Ruperea legăturilor cu factorii stresori înseamnă reducerea tensiunii nervoase și șansa unui nou început.
- Tehnicile de relaxare musculară (gimnastica Pilates), exercițiile de respirație, masajul, yoga sunt metode prin care ne putem regăsi tonusul și energia.
- Înotul este un sport complet, cu efecte miraculoase împotriva stresului, întrucât mișcările executate în apă au capacitatea de a înlătura starea de încordare.
- Fitoterapia antistres cuprinde următoarele plante care ne pot aduce starea de bine: roinița, valeriana, talpa-gâștei, hameiul, păducelul.
Plante antistres
Remediile blânde din plante sunt ideale pentru restabilirea echilibrului emoțional și normalizarea stării de spirit atunci când ne confruntăm cu perioade de stres cronic. Pentru a ne proteja de efectele nocive ale acestuia, este esențial să avem un somn sănătos, să alungăm gândurile negative, nervozitatea și agitația. Iată proprietățile plantelor care combat stresul:
Roinița – ajută la îmbunătățirea stării de spirit, are efect sedativ și antidepresiv și constituie o sursă naturală de vitamina C.
Valeriana – este renumită pentru proprietatea de a relaxa sistemul nervos central, ajută la o adormire rapidă și la un somn profund în timpul nopții.
Talpa-gâștei – susține activitatea sistemului nervos, stabilizează emoțiile reducând neliniștea, teama, nervozitatea, are acțiune analgezică și antispasmolitică.
Păducelul – contribuie la scăderea tensiunii arteriale și a palpitațiilor, protejează inima și sistemul cardiovascular în situații de stres, este dovedit ca tonic cardiac, susține circulația sangvină la nivelul creierului.
Hameiul – ajută la dobândirea unui somn odihnitor, are acțiune calmantă, analgezică și constituie o bună sursă de vitamine din grupul B și E.