La 23 octombrie 1956, populaţia Budapestei a ieşit în stradă pentru a cere întoarcerea în fruntea guvernului a lui Imre Nagy, un comunist moderat îndepărtat de la putere cu un an şi jumătate înainte. Manifestaţiile au luat amploare şi au căpătat un pronunţat caracter antisovietic şi anticomunist. Ungaria ameninţa că va părăsi comunitatea economică a ţărilor socialiste şi Tratatul de la Varşovia. La 4 noiembrie, Moscova a intervenit. Trupele sovietice mobilizate în jurul Budapestei au ocupat capitala şi au înăbuşit în sânge revoluţia. Zeci de mii de unguri au fost ucişi, în vreme ce sute de mii au luat calea exilului.
Până în 1989, revoluţia a rămas un subiect tabu.
Reînhumarea lui Imre Nagy, executat pentru trădare, a reamintit ungurilor motivul pentru care au luptat în '56, libertatea. Într-un moment în care multe din statele fostului bloc comunist păşeau spre democraţie, Ungaria nu a făcut excepţie. Schimbarea a intervenit fără vărsare de sânge. După 20 de ani, mulţi dintre maghiarii cred că evenimentele din 1989 nu i-au ajutat prea mult.