"Nu ar trebui încă să luăm Aspirină pentru că studiul nu a arătat rezultate în mod eficient. Cei 10.000 pacienți - nu s-a putut dovedi cu maximă acuratețe care e motivul pentru care riscul de infectare la ei a fost mai mic", a afirmat, într-o intervenție telefonică la Realitatea PLUS, medicul ATI Radu Țincu.
Potrivit medicului, sunt cel puțin 3 ipoteze de la care a plecat acest studiu. Primul dintre ele ar fi că aspirina are efect antiviral. Un al doilea motiv este legat de faptul că aspirina are efect anticoagulant, iar ultimul motiv ține de ideea că aceasta are, de asemenea, și un efect antiinflamator. "Sunt deci trei ipoteze de lucru verificate. Trebuie să vedem mecanismele care stau la baza protecției aspirinei", a arătat Țincu.
Întrebat dacă întărire sistemului imunitar poate duce la prevenire infectării cu COVID-19, medicul a răspuns: "Sistemul imunitar poate să reacționeze optim, dar să nu avem un sistem imunitar mult prea accelerat. Dacă imunitatea este mult prea virulentă poate duce la acea furtună de citokine care stă la baza formelor severe de coronavirus".
În context, medicul susține că alimentația echilibrată este cheia și nu un exces de suplimente alimentare care să accelereze sistemul imunitar. În plus, spune Țincu, apirina poate da reacții adverse la prsoanele cu boli gastrice, la cele care fac tratament cu anticoalgulante. Există chiar și risc de alergie. "Toate aceste lucruri trebuie să fie discutate cu medicul de familie înainte de a fi luată o decizie (privind administrarea de aspirină - n.r.)", a conchis Radu Țincu.
