Conform Mediafax, 18,2% dintre respondenţii (113) care au declarat că au fost infectaţi au indicat că au făcut o formă gravă sau severă a bolii COVID-19. Circa 28% dintre respondenţi au indicat că nu au fost testaţi SARS-CoV-2 (în condiţiile în care cred că ar fi fost cazul); doar cca. 36% dintre respondenţi afirmă că au fost testaţi ori de câte ori a fost nevoie.
În jur de 22% dintre respondenţi consideră că măsurile luate de unitate pentru siguranţa şi protecţia salariaţilor sunt insuficiente iar 44,6% cred că sunt parţial eficiente; doar 31% apreciază că sunt suficiente.
Disconfortul accentuat (cca. 73%), creşterea timpului alocat fiecărei manopere (66%) şi îngreunarea comunicării cu pacienţii (63,7%) sunt principalele efecte ale echipamentelor individuale de protecţie. Din punctul de vedere al ameninţărilor la adresa sănătăţii personale cca. 55% dintre respondenţi au indicat că echipamentul individual de protecţie le generează deshidratare şi 36% au indicat dermatita de contact ca efect negativ al purtării echipamentului.
Ierarhia impactului pandemiei COVID-19 este următoarea: creşterea riscului profesional (cca 66%), înrăutăţirea condiţiilor de muncă (cca 54%), creşterea solicitărilor cognitive (cca. 52%), creşterea complexităţii activităţii profesionale (cca. 47%). Din perspectiva impactului pandemiei COVID-19 se remarcă reducerea accesibilităţii serviciilor medicale (cca. 43%).
Procentul este în cea mai mare măsură aplicabil medicilor şi, mai ales, asistentelor medicale. „În măsura în care acesta este procentul real al lucrători din sănătate care au fost infectaţi, am ajunge la un total de cca. 30.000 de lucrători care au fost deja infectaţi SARS-CoV-2, în loc de 6300 (numărul lucrătorilor cunoscuţi a fi fost infectaţi). Asistentele medicale au ponderea cea mai mare din totalul lucrătorilor infectaţi şi au procentul cel mai mare de infectare dintre categoriile profesionale”, arată un comunicat de presă al federaţiei Solidaritea Sanitară.
