"Tăierea cheltuielilor salariale şi materiale, care nu produc locuri de
muncă şi venituri viitoare, trebuie realizată şi resursele îndreptate
către investiţii. Aceasta ar fi soluţia optimală pentru România", a
afirmat Isărescu într-o cuvântare ţinută la ASE, cu ocazia
primirii diplomei Virgil Magearu, cu medalie de aur, pentru
activitatea in domeniul financiar-economic.
"O altă soluţie este majorarea impozitelor,
care este exact ce nu ne trebuie în recesiune. Dacă nici asta nu va fi
opţiunea, atunci piaţa va face ajustarea şi va fi dură", a mai spus el.
România nu are alternativă viabilă şi validă la acordul cu instituţiile financiare internaţionale
Programul extern de finanţare al României este în primul rând cu
Uniunea Europeană şi în subsidiar cu FMI şi Banca Mondială, a căror
implicare în acord a fost determinată de profunzimea crizei economice,
a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
El a subliniat, totodată, că România nu are alternativă viabilă şi
validă la acordul cu instituţiile financiare internaţionale.
"Nu cred că avem alternativă viabilă şi validă la acest acord cu UE şi
FMI. Observaţi şi ierarhizarea. Discuţiile României au început cu UE.
Faptul că am ajuns ulterior să negociem şi cu FMI şi Banca Mondială
este legat de acuitatea crizei, profuzimea acesteia. Fac o paranteză să
spun că nu credeam să ajung, după 20 de ani, să negociez tot cu
Fondul", a spus Isărescu miercuri, precizând că rolul principal al FMI
este determinat de experienţa instituţiei în gestionarea mişcărilor
masive de capital.
Astfel, guvernatorul BNR a explicat că "există o dominantă a FMI" în
compensarea mişcărilor brutale de capital privat cu fonduri publice şi
a reamintit că România este membră a UE.
"Există dorinţa normală, dar iluzorie, că putem face dintr-o dată din România un stat al bunăstării"
România "nu se află la răscruce de drumuri", însă trebuie "să meargă încotro a semnalizat", respectiv în sensul credibilizării, a spus miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, amintind că 2009 este un an al corecţiei, care nu s-ar fi făcut fără impactul crizei financiare internaţionale.
"Există dorinţa normală, dar iluzorie, că putem face dintr-o dată din România un stat al bunăstării. Acest lucru nu se poate realiza fără stimularea concurenţei, muncii înverşunate şi descurajarea incompetenţei şi risipei banului public", a spus Isărescu, avertizând că graba exagerată în acest sens "nu poate aduce decât amare deziluzii".
Guvernatorul a atras atenţia, totodată, că este nevoie de restabilirea echilibrelor solide la nivelul economiei, nu doar din punct de vedere financiar, ci şi "la nivelul societăţii ca atare".
"În 1990, erau 10 milioane de plătitori de impozite şi sub un milion de bugetari, iar industria era suprapopulată. Acum sunt mai puţin de 5 milioane de angajaţi şi 1,5 milioane bugetari. Totodată, în 1990 erau sub 3 milioane pensionari şi asistaţi social, acum sunt peste 5 milioane", a afirmat Isărescu.
De asemenea, el a reiterat că veniturile care cresc mai repede decât productivitatea muncii sunt "tăiate de inflaţie şi de ajustările de curs".
În România, "începi să te gândeşti dacă societatea nu trăieşte mai mult în ajustare", a spus Isărescu, apreciind că aceste corecţii ale economiei, "deşi sănătoase, sunt dureroase" şi pot stârni convulsii la nivelul societăţii.
