Legendele uriașilor care au umblat pe teritoriul României constituie un fascinant amalgam de mitologie, folclor și istorie, captivând imaginația generațiilor. Aceste povești, transmise din moși-strămoși, ne povestesc despre ființe titanesque, care ar fi străbătut văile și munții acestei țări, lăsând în urma lor o amprentă profundă în cultura populară. Dar cât din aceste narațiuni sunt simples mituri, născute din frica și admirația oamenilor față de natura înconjurătoare, și cât din ele se bazează pe adevăruri istorice sau arheologice?
Istoricul Nicolae Densuşianu consideră că teritoriul României ar fi fost locul de baştină al uriaşilor.
Uriaşii ar fi trăit în primele timpuri ale antropogenezei şi, conform legendelor, au locuit pământul înaintea oamenilor obişnuiţi. Un singur uriaş măsura cât 25 de oameni obişnuiţi. Dimensiunile lor erau impresionante. Aveau ochii extrem de mari şi un trup masiv. Când se deplasau călcau din deal în deal. Legendele despre uriaşi abundă în teritoriul românesc ele extinzându-se pe întreg spaţiul carpato-daubiano-pontic.
Cele mai importante referinţe despre existenţa acestora întâlnim în cartea „Dacia preistorică“ al lui Nicolae Densuşianu. Potrivit istoricului, locul de baştină al uriaşilor ar fi fost tocmai România, iar într-un loc identificat de el în zona munţilor Cerna - Godeanu ar fi avut loc o luptă cu zeii:
„Giganţii formau, prin excelenţă, un popor de munte. În războiul ce-l avură cu Joe, noul cârmuitor pelasg, ei ridicară munţii peste munţi ca să urce în Olymp. Imensul Atlas se cutremură la asaltul lor şi pe lângă toate că Joe arunca asupra lor cu fulgerele sale, zeii nu au fost înstare să-i învingă decât numai după ce au cerut ajutoriul unui om muritoriu, al lui Hercule.
Patria lor se afla pe teritoriul Daciei, lângă Iceanos Potamos, în aceeaşi regiune unde se născuseră şi fraţii lor mai mari, titanii. În epoca romană dacii erau consideraţi ca o posteritate a vechilor titani şi giganţi. Locuinţele giganţilor, după cum ne spun logografii greceşti, se aflau în regiunea muntelui Phlegra, unde se întâmplase şi lupta cea eroică cu zeii. Poetul roman Statiu, care se ocupa adeseori cu triumful lui Domitian asupra dacilor, confirma şi dânsul că memorabila Phlegra, unde se luptase giganţii cu zeii, se afla pe teritoriul Daciei.
Pe teritoriul Ţării Româneşti, în apropiere de Cerna, se află muntele aşa numit Pregleda. Lipsit de pădure, din cauza unor evenimente depărtate, suprafaţa sa este acoperită cu stânci calcaroase şi arse. Este vechea Phlegra din istoria giganţilor, care, după cum ne spun autorii greci, primise numele acesta fiindcă a fost arsă de fulgerele lui Joe. Identitatea muntelui Pregleda cu Phlegra din legendele giganţilor o confirmă toate datele geografice ce le avem în această privinţă. Lângă Phlegra giganţilor se află peştera Avernus. Lângă poalele muntelui Pregleda se află astăzi o comună românească de moşneni, Izverna, cu o peşteră imensă“.
O interesanta traditie maramuresana vorbeste despre uriasul Cingalau, “inalt cat varful Pietrosu”, care avea o fata frumoasa, pe nume Roza Rozalina.
Chiar daca pareau fiorosi la infatisare, acesti uriasi erau foarte blanzi si prietenosi.
Batranul Cingalau a inteles ca i se apropie sfarsitul si ca el va fi ultimul din aceasta nobila stirpe de uriasi. A pus la cale nunta celor doi, iar Rozalina s-a rugat zi si noapte sa nu mai fie o uriasa, ca sa se poata uni cu alesul inimii sale. In cele din urma, dorinta i-a fost ascultata si ea s-a transformat intr-o femeie obisnuita.
VIDEO. De frica inundațiilor, spaniolii și-au înfoliat mașinile și le-au legat de stâlpi
Vazand minunea, tatal ei a impietrit. Unii dintre locuitorii de aici cred ca el este de fapt stanca numita "dealul Gogasa". Si locul de unde Roza Rozalina i-a cules pe oameni ii poarta acum numele: comuna Rozavlea. Iar din unirea cu sotul ei s-au nascut stramosii morosenilor de azi.
Dincolo de acest mit care incearca sa explice in mod simbolic etnogeneza Maramuresului, povesti legate de uriasii din trecut circula si in alte zone ale tarii.
De asemenea, la necropola antica de la Argedava – Giurgiu, ar fi fost descoperite 80 de schelete de uriasi, care ar avea 4-5 metri inaltime, scrie publicatia Buna ziua Iasi.
Aceste zvonuri circula si printre batranii din Ardeu, Hunedoara, unde uriasii ar fi fost pusi de regele dac Decebal sa pazeasca o comoara ascunsa intr-o pestera, potrivit etno.ro.
Si in Muntii Buzaului, la Scaieni-Bozior, unii sateni vorbesc despre cimitire ale unor uriasi, descoperite intamplator. Aici, acestia erau numiti “tartari”, termen care aminteste de Tartarul (infernul) din mitologia greco-romana, unde sunt de asemenea mentionati “titanii”.
Nu trebuie sa uitam de basmele care ne-au incantat copilaria si de personaje indragite precum Sfarma-Piatra, Stramba-Lemne sau de temutii zmei. Acestea par sa spuna, pe intelesul copiilor, aceeasi bizara poveste.
Istoricii nu au recunoscut deocamdata, oficial, existenta in trecut a unor oameni uriasi pe teritoriul tarii noastre.
