"Reactoarele de la Cernavodă nu respectă standardele moderne. Guvernul
României şi companiile din proiect trebuie să renunţe la planurile de
construire a reactoarelor Cernavodă 3 şi 4", a afirmat coordonatorul de
campanii de energie în cadrul Greenpeace României, Crisanta Lungu, în
cadrul unei conferinţe de presă.
La rândul său, Jan Haverkamp,
specialist în energie nucleară la Greenpeace Europe a precizat că, deşi
România are nevoie de energie nucleară, la Cernavodă nu este o
localitate în care un copil sub patru ani să poată locui.
"Deoarece reactoarele CANDU 6 au acelaşi design ca cele de la Cernobîl,
autorităţile de reglementare din Germania şi Statele Unite nu ar fi de
acord niciodată cu construirea lor. Dacă România continuă construirea
reactoarelor Cernavodă 3 şi 4, este foarte clar că tratează populaţia
României ca pe nişte cetăţeni second hand cărora li se va furniza o
centrală nucleară second hand", a menţionat Jan Haverkamp.
Studiul realizat de Dr. Gordon R. Thompson, directorul Institutului
pentru Studierea Resurselor şi Securităţii din Massachusetts (SUA),
arată o serie de probleme legate de reactoarele CANDU 6, printre care:
acelaşi design de reactor care a determinat explozia de la Cernobîl şi
primul accident nucler din lume, în 1952, la laboratoarele Chalk River,
aparţinând Companiei de Energie Atomică din Canada (AECL); un reactor
CANDU 6 nu rezistă în cazul unui atac terorist şi nu îndeplineşte
standardele de siguranţă adoptate după atacul terorist din 11
septembrie, din SUA; impactul unor factori exerni, precum cutremurele
(frecvente în această parte a României), nu sunt luate în considerare
suficient, în estimarea riscurilor pentru reactoarele CANDU 6, se arată
în raportul Greenpeace.
"Greenpeace recomandă o evaluare completă a riscurilor, înaintea
acordării licenţei de construire pentru reactoarele Cernavodă 3 şi 4 şi
solicită acest lucru Guvernului României, CNCAN, Comisiei Europene şi
companiilor implicate în acest proiect", spun reprezentanţii Greenpeace.
Nuclearelectrica, împreună cu cei şase investitori, ArcelorMittal, CEZ,
GdF-Suez, Enel, Iberdrola şi RWE Power, au semnat la 20 noiembrie 2008
Acordul Investitorilor pentru înfiinţarea companiei de proiect (SC
EnergoNuclear SA) care va construi, pune în funcţiune şi exploata
Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă. În urma negocierilor, s-a decis
că împărţirea acţiunilor între partenerii de proiect să fie astfel:
Nuclearelectrica (51%), CEZ, GdF-Suez, Enel şi RWE Power (câte 9,15%)
şi ArcelorMittal şi Iberdrola (câte 6,2%).
Compania de proiect este cea care îşi va recalcula singură suma
necesară investiţiei la cele două reactoare. Ea are termen un an şi
jumătate pentru a anunţa noua sumă necesară finalizării proiectului,
potrivit reprezentanţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor.
Proiectul urmează să fie notificat Comisiei Europene în baza tratatului
Euratom.
Proiectul urmează să se realizeze în două etape: etapa de pre-proiect,
care se estimează să dureze 18 luni, de la înregistrarea viitoarei
societăţi comerciale şi a doua etapă, care este etapa propriu-zisă de
realizare a proiectului, având o durată de circa şase ani.
Costul estimat pentru cele două reactoare este de patru miliarde euro.
Fiecare unitate va avea o putere instalată de 720 MW.
Durata de viaţă a unei unităţi este de 30 de ani, cu posibilitatea
prelungirii la 40 de ani. Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă vor
folosi tehnologie de tip CANDU 6. Iniţial, construirea lor urma să
înceapă în 2009.
Procesul de negociere cu cei şase investitori interesaţi,
ArcelorMittal, CEZ, Electrabel, Enel, Iberdrola şi RWE Power, a început
la 4 decembrie 2007.
Greenpeace solicită Guvernului României oprirea proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă
