"Soluţia dată la Haga reprezintă dreptul internaţional. Aşadar nu am câştigat împotriva nimănui. Nu există învingători şi învinşi. Există o soluţie care a fost mult mai clară decât am reuşit noi şi ucrainenii în plan bilateral. Nu este nimic rău în asta, nu este nimic ruşinos", a declarat Cristian Diaconescu la Realitatea TV, în emisiunea "Realitatea zilei".
"În momentul în care conştientizăm că folosim această soluţie ca un instrument al bunelor relaţii, în acel moment, din punct de vedere politic, interstatal, noi ne dăm la o parte", a subliniat ministrul.
El a spus că 90% din ceea ce s-a prezentat la Haga România avea deja pregătit şi arătase părţii ucrainene încă din 1998. "Poziţia era aceeaşi, noi am făcut o evaluare a situaţiei de fapt, din păcate, dialogul bilateral nu ne ducea spre o altă concluzie decât aceea a respingerii reciproce fără niciun fel de cale de flexibilitate. De aceea, în 2004 am concluzionat că deja s-a ajuns la limita posiblităţii de a scoate ceva dintr-un dialog bilateral şi atunci am iniţiat procedurile la Haga", a explicat şeful diplomaţiei, care a fost implicat direct la acea vreme în tratativele cu ucrainenii.
Pe de altă parte, aflat la Budapesta, ministrul Diaconescu îndemnase marţi, imediat după aflarea deciziei CIJ, la o atitudine rezervată şi prudentă în ceea ce priveşte "încurajarea unor abordări privind o exploatare extraordinară" în zona intrată sub jurisdicţia României. "În mod clar, vreau să spun că nu s-au făcut prospecţii extrem de detaliate din acest punct de vedere. Există rezerve de hidrocarburi, dar urmează în ce cantitate şi în ce măsură putem să ajungem la ele", a spus Diaconescu.
Şeful diplomaţiei a repetat acest apel, arătând că în zonă s-au făcut o serie de cercetări, dar numai prin satelit. Fiind o zonă în litigiu, nicio mare companie internaţională nu s-a amestecat în acea zonă, fie să facă prospecţiuni, fie să facă exploatări, a explicat Diaconescu. În plus, a adăugat ministrul, este şi o zonă destul de complicată pentru exploatare economică. "Sigur, există indicii şi de partea noastră, şi de partea ucraineană în legătură cu existenţa unor pungi de hidrocarburi, dar deocamdată nu putem spune sigur acest lucru", a repetat ministrul de Externe.
În declaraţii anterioare verdictului de la CIJ, Diaconescu menţiona posibilitatea de a propune Ucrainei o exploatare comună a resurselor din zonă. "În ce măsură se va realiza un parteneriat economic în această zonă n-aş putea să vă spun", a spus Diaconescu.
Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a pronunţat marţi, în şedinţa publică solemnă care a avut loc în Marea Sală a Justiţiei din Palatul Păcii din Haga, hotărârea sa în procesul privind "Delimitarea Maritimă în Marea Neagră" (România c. Ucraina). Hotărârea CIJ recunoaşte jurisdicţia suverană şi drepturile suverane ale României - în principal de exploatare a resurselor - pentru o suprafaţă de 9.700 de kilometri pătraţi de platou continental şi zonă economică exclusivă, ceea ce reprezintă 79,3 % din zona de peste 12000 de kilometri pătraţi aflată în dispută cu Ucraina şi pentru aproximativ 70% din resursele de hidrocarburi care sunt estimate a fi prezente în zonă.
În această zonă sunt estimate a fi alocate, prin linia trasată de Curte, aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz şi 12 milioane de tone de petrol, a declarat Aurescu, la Haga."Hotărârea permite României să înceapă demersurile pentru exploatarea directă a resurselor de hidrocarburi din zona în dispută care au fost alocate de CIJ României, care până acum erau 'blocate' de la exploatare, ceea ce constituie o contribuţie directă la consolidarea independenţei energetice a României, cu atât mai importantă în actualul context energetic european", afirma un comunicat al MAE transmis după anunţarea publică a verdictului CIJ.
