Cu mai puţin de trei luni înainte de conferinţa de la Copenhaga, care vizează încheierea unui acord pentru reducerea gazelor cu efect de seră care să urmeze protocolului de la Kyoto după 2013, mai mulţi oficiali nu îşi ascund pesimismul, din cauza diviziunilor persistente dintre ţările industrializate şi în curs de dezvoltare privind mijloacele de a combate încălzirea climatică.
Îngrijorat de această evoluţie a negocierilor, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a luat iniţiativa acestui summit. "Îi presez să vorbească şi să acţioneze în calitate de lideri mondiali, dincolo de frontierele naţionale", a spus el la sfârşitul săptămânii trecute.
"Este o ocazie pentru liderii planetei să arate că sunt serioşi în ceea ce priveşte schimbarea climatică", a declarat luni şi responsabilul cu Convenţia ONU pentru climă, Yvo de Boer.
După reuniunea ONU, liderii ţărilor industrializate şi ai marilor economii emergente s-au reunit pe 24 şi 25 septembrie la Pittsburgh, în Pennsylvania, în cadrul G20. Miniştrii de finanţe din aceste state au prezentat propuneri pentru finanţarea ajutoarelor destinate ţărilor în curs de dezvoltare pentru a combate încălzirea climatică.
India a anunţat în 17 septembrie că va aplica propriile sale obiective de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi că se va opune unor eventuale condiţii impuse din exterior.
Însă, în acest domeniu ar putea exista speranţă. Potrivit lui Yvo de Boer, preşedintele chinez Hu Jintao urmează să anunţe marţi, la Adunarea Generală a ONU, măsuri ambiţioase vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în ţara sa. China a depăşit recent Statele Unite, devenind ţara cu cele mai mari emisii de astfel de gaz din lume. Cele două state emit împreună 40% din totalul de gaze de pe Pământ.
100 de lideri din lume s-au reunit la ONU, pentru a impulsiona din nou negocierile privind mediul
