Fiecare scenariu reflectă modele din alte țări din regiune: Bulgaria, Cehia, Polonia și Republica Moldova. Acestea oferă perspective diferite asupra stabilității politice, orientării geopolitice și funcționării instituțiilor democratice.
1. Scenariul bulgăresc: instabilitate și crize politice repetate
Bulgaria este prinsă, de peste trei ani, într-o criză politică profundă, marcată de alegeri anticipate recurente și dificultăți în formarea guvernelor. Această situație a fost accentuată de polarizarea politică între taberele cosmopolite și comunitariste, care a fragmentat scena politică.
Cum ar putea arăta acest scenariu în România?
Un parlament fragmentat, cu blocuri politice distincte – suveraniști, liberal-progresiști și partide „de sistem” – ar face dificilă formarea unui guvern stabil. Instabilitatea ar fi amplificată de fricțiuni interne și căderi frecvente ale executivului. „Aceasta este o rețetă pentru o criză politică prelungită, similară celei din Bulgaria,” avertizează Ghincea pentru Adevărul.ro.
2. Scenariul ceh: un președinte eurosceptic, limitat de o majoritate pro-europeană
Cehia a avut, timp de un deceniu, un președinte eurosceptic, Milos Zeman, care a urmărit consolidarea relațiilor cu Rusia și China. Cu toate acestea, influența sa a fost limitată de guverne pro-europene.
Cum ar putea arăta acest scenariu în România?
Dacă un lider eurosceptic, precum Călin Georgescu, ar câștiga alegerile prezidențiale, dar o majoritate parlamentară pro-europeană ar domina legislativul, politica externă ar putea fi menținută pe o traiectorie pro-occidentală. „Acest scenariu ar necesita măsuri clare pentru a delimita atribuțiile prezidențiale, reducând influența președintelui în afacerile interne și externe,” explică expertul.
3. Scenariul polonez: ascensiunea forțelor eurosceptice și riscurile democratice
Polonia, sub guvernarea partidului „Lege și Justiție” (PiS), a experimentat conflicte majore cu Uniunea Europeană pe teme precum statul de drept și reforma justiției. Deși eurosceptică, Polonia a rămas ferm anti-rusă.
Cum ar putea arăta acest scenariu în România?
Într-un context românesc, un astfel de scenariu ar implica o orientare eurosceptică combinată cu simpatii pro-ruse. Dacă partide precum AUR sau alte formațiuni suveraniste ar obține majoritatea parlamentară și președinția, România ar putea asista la erodarea democrației și îndepărtarea de valorile europene. „Acesta este cel mai periculos scenariu pentru democrația românească și orientarea pro-occidentală a țării,” subliniază Ghincea.
4. Scenariul moldovenesc: stabilitate și orientare pro-europeană
Republica Moldova, în ciuda presiunilor externe și interne, a reușit să mențină stabilitatea politică și să avanseze pe calea integrării europene, sub conducerea Maiei Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate.
Cum ar putea arăta acest scenariu în România?
Dacă un lider pro-european, precum Elena Lasconi, ar câștiga președinția, iar partidele pro-europene ar forma o coaliție stabilă în parlament, România ar putea asigura continuitatea orientării sale pro-occidentale. „Aceasta este varianta optimă pentru viitorul democratic al României,” concluzionează expertul.
Fiecare dintre aceste scenarii reflectă riscuri și oportunități pentru România. Alegerea liderilor și a configurației parlamentare din 2024 va defini nu doar stabilitatea internă, ci și poziția țării pe scena europeană și internațională.
