Am fost la un pas să pun rămășag că vicepremierul Gabriel Oprea își va da demisia. Bine că nu am făcut-o. Aș fi pierdut... Astăzi, după ce Biroul de Presă al Ministerului Afacerilor de Interne a anunțat că ministrul de resort va face o declarație publică, am fost convins că generalul își va da demisia. Mizam pe formația lui cazonă, care presupune onoare. Nu a făcut asta, ceea ce, în primă instanță, m-a dezamăgit profund.
După o tăcere lungă, mult prea lungă, Oprea iese la rampă cu o declarație seacă despre circumstanțele în care s-a produs accidentul. Pot să înțeleg respectul pe care îl invocă față de familia polițistului mort în misiune, dar nu pricep de ce i-a luat atât de mult să vină cu aceste precizări.
A fost nevoie de apelul președintelui Iohannis ca să iasă cu explicații. Ce a spus astăzi, putea spune și în urmă cu șase zile. Întrebările rămân oricum. Într-un fel sau altul, Oprea va plăti prețul politic pentru gafa făcută. Dacă nu astăzi, în viitorul apropiat.
La fel ca și colegul său din guvern, Victor Viorel Ponta, Oprea este produsul unei clase politice găunoase în care ipocrizia a devenit o virtute. Unde te uiți, fie pe dreapta, fie pe stânga, aceiași mocirlă...Toți se cred deasupra legii, cu sau fără girofaruri. Toți, sau aproape toți, au singur obiectiv politic: interesul personal. Restul e minciună...
Unii vorbesc de interesul național, alții de interesul cetățeanului, toți își maschează dorința de parvenire sub poleiala unor obiective nobile, iar când trebuie să dea socoteală pentru faptele lor, pentru modul de viață opulent și insolent, dau vina pe gropile din asfalt.
Gropile din asfalt sunt rezultatul politicii dezastruoase duse de toate guvernele postdecembriste, începând cu Năstase și terminând cu Ponta, care, are tupeul, din poziția de premier inculpat, să dea lecții tuturor. Toată clasa politică este vinovată pentru tragedia din București, pentru felul în care arată Capitala și pentru toate capcanele din țară în care își pierd viața, zilnic, votanții acestor pseudo-politicieni.
Revenind însă la subiectul zilei, mă întreb, retoric, ce câștigă opoziția, depunând o moțiune simplă împotriva lui Oprea, în condițiile în care Oprea , la fel ca și șeful său ierarhic, nu demisionează? Demisia este un gest de onoare, iar clasa politică românească nu are onoare. Oprea de ce ar face excepție? Doar pentru se laudă cu formația sa cazonă? Acum este om politic, iar în România politica se face în genunchi.
