Aproape jumătate dintre cei intervievați (46%) sunt pe deplin de acord cu ideea că nici unui solicitant de azil nu trebuie să i se permită să intre în Ungaria. Numai 9% dintre respondenți par să manifeste o atitudine prietenoasă față de străini, în timp ce 45% se arată dispuși să ia în considerare argumentele pro și contra acceptării unor cereri de azil.
Istoricul acestui sondaj arată o creștere rapidă a sentimentelor xenofobe în primii trei ani începând din 1992, apoi unele oscilații în anii următori și o stabilizare a opiniilor de ansamblu în intervalul 2002-2011. Dar în 2012 a fost observată o sporire a xenofobiei, ce a rămas de atunci la niveluri ridicate, pentru ca acum să ajungă la recordul de 46%, care îl depășește pe cel de 43% înregistrat în 2001.
Cea mai ridicată rată de respingere se manifestă împotriva arabilor, respectiv un procent de 94%, urmând la mică distanță respingerea comunității rome, a chinezilor, africanilor și românilor.
În cadrul sondajului a fost analizată și distribuția manifestării sentimentelor xenofobe în funcție de vârsta, nivelul de educație, situația materială, opțiunile politice și localizarea geografică a celor chestionați. Astfel, raportat la medie, nivel de xenofobie este ușor mai ridicat în rândul simpatizanților socialiștilor și ai formațiunii de extremă dreapta Jobbik, printre cei săraci și/sau șomeri, printre cei aflați în categoria de vârstă cuprinsă între 40 și 50 de ani și în rândul celor care locuiesc în partea de sud-vest a Ungariei.
În schimb, cele mai reduse niveluri ale xenofobiei sunt înregistrate în rândul categoriilor educate ale populației, procentul fiind cuprins între 20% și 35% în funcție de calificare.
