„În procesul de îndeplinire a sarcinilor, mi-am dat seama că țintele nu sunt instalații militare inamice, ci clădiri rezidențiale, oameni pașnici. Dar am îndeplinit ordinul criminal,” a afirmat Krishtop, precizând că avionul său a fost doborât de apărarea antiaeriană ucraineană și a fost luat prizonier.
„Recunosc enormitatea crimelor comise de mine. Vreau să cer iertare întregului popor ucrainean pentru nenorocirea pe care am provocat-o. Cred că am pierdut deja acest război”, a adăugat el.
Krishtop a fost prezentat alături de alți doi ofițeri ruși pe care Ucraina susține că i-a capturat și care au fost aduși să vorbească presei ucrainene.
Moscova a acuzat Kievul că supune prizonierii la rele tratamente.
Deși unele dintre videoclipurile postate de Serviciul de Securitate al Ucrainei au ca scop creșterea moralului populației, prezentarea prizonierilor de război ridică probleme etice.
„Nu poți publica fotografii cu prizonieri de război în care aceștia pot fi recunoscuți”, a declarat pentru CBC Marco Sassoli, profesor de drept internațional la Universitatea din Geneva. Convenția de la Geneva spune că prizonierii trebuie „tratați cu demnitate și nu trebuie expuși curiozității publice, cum ar fi imaginile care circulă pe rețelele de socializare”.
