Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a denunţat sâmbătă de la tribuna Adunării Generale a ONU „rusofobia fără precedent” a Occidentului, în timp ce omologul său chinez Wang Yi a subliniat că prioritatea acum trebuie să fie facilitarea unor negocieri care să conducă la încheierea conflictului armat dintre Rusia şi Ucraina şi să răspundă „preocupărilor de securitate legitime ale tuturor părţilor”, consemnează agenţiile AFP şi Reuters.
„Declarându-se victorios în Războiul Rece, Washingtonul s-a erijat aproape într-un trimis al lui Dumnezeu pe Pământ, fără nicio obligaţie, dar cu dreptul sacru de a acţiona în impunitate oriunde şi oricând”, a acuzat Lavrov în intervenţia sa la Adunarea Generală a ONU.
„Rusofobia oficială a Occidentului este fără precedent, amploarea ei este grotescă. Ei nu ezită să-şi declare nu doar intenţia de a provoca o înfrângere militară ţării noastre (în Ucraina), ci şi de a distruge Rusia”, a remarcat ministrul rus.
Adresându-se la rândul său Adunării Generale a ONU, ministrul de externe chinez Wang Yi a îndemnat Ucraina şi Rusia să nu lase războiul dintre ele să „debordeze” şi a subliniat că „prioritatea este facilitarea negocierilor de pace”.
Adresându-se la rândul său Adunării Generale a ONU, ministrul de externe chinez Wang Yi a îndemnat Ucraina şi Rusia să nu lase războiul dintre ele să „debordeze” şi a subliniat că „prioritatea este facilitarea negocierilor de pace”.
„Soluţia fundamentală este de a răspunde preocupărilor de securitate legitime ale tuturor părţilor şi de a construi o arhitectură de securitate echilibrată, eficace şi durabilă”, a punctat şeful diplomaţiei chineze.
Ultimele negocieri faţă în faţă ruso-ucrainene au avut loc la Istanbul la sfârşitul lunii martie şi au adus atunci unele speranţe că s-ar putea conveni o soluţie care să pună capăt conflictului armat declanşat de invazia lansată de Rusia în luna precedentă. Ulterior însă, discuţiile între cele două părţi au fost sistate.
În timp ce Kievul îşi motivează refuzul de a negocia prin crimele comise de trupele ruse, Moscova consideră că ţările occidentale, în special SUA, au impus Ucrainei să nu mai negocieze cu Rusia, sperând astfel că prin susţinerea cu arme şi muniţii a armatei ucrainene aceasta ar putea obţine în final o victorie militară împotriva Rusiei.
Această aşteptare a dat unele rezultate în ultimele săptămâni, o contraofensivă a armatei ucrainene conducând la eliberarea a mii de kilometri pătraţi din teritoriile ocupate de Rusia. Aceasta din urmă a răspuns însă prin referendumuri de anexare a provinciilor ucrainene ocupate total sau parţial, care se încheie marţi, şi prin decretarea de către preşedintele Vladimir Putin a mobilizării a 300 de mii de rezervişti.
Ultimele negocieri faţă în faţă ruso-ucrainene au avut loc la Istanbul la sfârşitul lunii martie şi au adus atunci unele speranţe că s-ar putea conveni o soluţie care să pună capăt conflictului armat declanşat de invazia lansată de Rusia în luna precedentă. Ulterior însă, discuţiile între cele două părţi au fost sistate.
În timp ce Kievul îşi motivează refuzul de a negocia prin crimele comise de trupele ruse, Moscova consideră că ţările occidentale, în special SUA, au impus Ucrainei să nu mai negocieze cu Rusia, sperând astfel că prin susţinerea cu arme şi muniţii a armatei ucrainene aceasta ar putea obţine în final o victorie militară împotriva Rusiei.
Această aşteptare a dat unele rezultate în ultimele săptămâni, o contraofensivă a armatei ucrainene conducând la eliberarea a mii de kilometri pătraţi din teritoriile ocupate de Rusia. Aceasta din urmă a răspuns însă prin referendumuri de anexare a provinciilor ucrainene ocupate total sau parţial, care se încheie marţi, şi prin decretarea de către preşedintele Vladimir Putin a mobilizării a 300 de mii de rezervişti.
