Liderii europeni discută, astăzi, despre consecinţele votului pentru Brexit. La Consiliul European participă inclusiv premierul demisionar al Marii Britanii, David Cameron, care nu vrea să grăbească o ieşire din UE înainte de a încerca să obţină cea mai bună relaţie la nivel economic cu UE. Liderii europeni nu sunt însă de acord cu această strategie.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, a declarat că nicio negociere cu Marea Britanie nu poate începe înainte ca ţara să anunţe părăsirea Uniunii Europene, potrivit Associated Press.
"Mi-aş dori ca şi Marea Britanie să respecte rezultatele acestui vot", a spus Juncker, adăugând că Marea Britanie trebuie să-şi clarifice cât mai repede poziţia, pentru a părăsi Uniunea Europeană, potrivit Mediafax.
Liderii din Franţa, Germania şi Italia au recomandat din nou Marii Britanii, luni seară, să anunţe clar ieşirea din Uniunea Europeană, subliniind că nu este timp de pierdut, informează France Info.
"Este esenţial să nu se piardă timp în abordarea problemei ieşirii Marii Britanii din UE", a declarat preşedintele Franţei, François Hollande, într-o conferinţă de presă comună cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi premierul Italiei, Matteo Renzi.
"Suntem de acord să nu existe discuţii formale sau informale cu Marea Britanie până când nu va fi depusă o solicitare adresată Consiliului European în sensul ieşirii din UE", a afirmat, la rândul său, Angela Merkel.
De ce trage Londra trage de timp, de ce cere UE activarea articolului 50
Ministrul britanic al Finanţelor a anunţat că Marea Britanie nu trebuie să invoce activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona pentru a părăsi Uniunea Europeană decât la momentul oportun, dând asigurări că economia ţării este pregătită să înfrunte turbulenţele provocate de noua decizie.
"Marea Britanie este singura poate activa Articolul 50. Din punctul meu de vedere, nu ar trebui să facem acest lucru decât atunci când vom avea o viziune clară privind noile aranjamente pe care le dorim cu vecinii noştri europeni", a explicat George Osborne, potrivit Le Figaro.
Tabăra BREXIT, reprezentată de fostul primar al Londrei, Boris Johnson, anunțase la rândul ei că nu se grăbește să activeze articolul 50 din Tratatul de la Lisabona și că dorește să poarte discuții informale înaintea acestui pas.
Motivul este unul foarte precis. Activarea articolului 50 ar stabili un termen clar pentru ieșirea din UE - doi ani - și ar pune Marea Britanie sub presiune pentru a-și negocia noua relație cu UE până în acel moment. În cazul în care nu ar duce la final negocierile, Marea Britanie va ieși automat din UE la finalul celor doi ani și se va trezi că trebuie să plătească tarife vamale uriașe blocului european.
De partea cealaltă, UE are tot interesul să dețină avantajul în negocierile cu Londra. În vreme ce nu dorește să blocheze accesul Marii Britanii la piața unică, UE vrea să se asigure că țara își va asuma și obligațiile care vin la pachet cu acest avantaj. Una dintre obligații: libera circulație a persoanelor, pe care tabăra BREXIT a promis că o va îngrădi.
Merkel: privilegii fără obligații nu există
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat marţi dimineaţă că Marea Britanie nu poate să păstreze doar privilegiile europene atunci când negociază termenii divorţului de UE, după o apartenenţă de 46 de ani la blocul comunitar. Merkel a clarificat că o ţară care decide să părăsească UE nu poate păstra privilegiile statelor membre, cum ar fi accesul la piaţa unică, scrie ITV News.
Liderul german a explicat că dacă Marea Britanie vrea acces la piaţa unică, atunci trebuie să plătească valoarea UE.
Un exemplu în acest sens este Norvegia, care deşi nu face parte din UE a acceptat termenii libertăţii de mişcare în schimbul accesului la piaţa unică.
