Atenție, am supărat! Adică ar fi trebuit să fiu cuminte, să nu pun întrebări, să nu cer să-mi răspundă fără punctaje de partid. Adică, ei politicienii, atunci când știu că participă la o dezbatere, iau lumină de la gânditorii strategi ai partidului și nu pot ieși din cercul vicios al limbajului de lemn. Supărăcioșii s-au inflamat că le cer sinceritate în răspunsuri. Scriu asta ca să vedeți cât de falși sunt oamenii aceștia. Și nu vorbesc doar despre acei care sunt acum în opoziție guvernamentală. Boala asta a prins peste tot. De când mă știu, acționez așa cum cred că e bine în emisiuni. Nu pot, nu știu să fiu servil, cică sunt incontrolabil în reacții. Dar nu asta ar fi cheia pentru a scoate maximum din prestația invitaților într-o emisiune tv? Ei, politicienii, au interese care se schimbă ca frunza-n vânt. Astăzi spun una, mâine se sucesc, afirmă contrariul. Nu le place să fie forțați să devină altceva decât imaginea hotărâtă de partid, nu au voie să iasă din roata de hamster stabilită de acasă. De multe ori, fac o mărturisire, oricât ai încerca să întrebi despre ceva, ei o iau pe câmpiile mesajului de partid, lucru care mă irită teribil.
De fiecare dată mă gândesc că primii păcăliți sunteți voi, telespectatorii, vouă vă este prezentată o realitate deformată a personajelor care apar la tv și care sunt, sanchi, comunicatori. Îi cunosc bine deja, mulți ar vrea să iasă din tiparul impus de partid, nu pot însă pentru că vor intra în colimatorul unora care decid ce și cum, unde se duce fiecare și ce zice. Falsul se vede din avion, ei nu trec sticla, dar se duc infatuați la întâlnirile de partid și așteaptă mângâierea pe cap. Cei mai periculoși sunt cei care decid. Ăștia sunt idioții perfecți. Bref, ca să răspund mesajelor dumneavoastră. Marfa-i alintată, suspicioasă, supărăcioasă, nu poți lucra cu ea decât dacă îi sufli în pânze. Iar eu nu fac asta. Nu pot.
