„OMS continuă să solicite statelor să acorde o atenţie specială cazurilor de variola maimuţei pentru a încerca să limiteze contaminările”, a declarat Fadela Chaib cu prilejul unei conferinţe de presă la Geneva.
O a doua reuniune a comitetului de urgenţă al OMS pe acest subiect, după prima sa întrunire din 23 iunie, nu este prevăzută pentru moment.
Agenţia sanitară a estimat săptămâna trecută că focarul actual de cazuri de variola maimuţei, deşi foarte îngrijorător, nu constituie o \"\"urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională\"\", cel mai ridicat nivel de alertă al organizaţiei.
Numărul de cazuri a crescut substanţial în ultimele zile: acest cel mai recent bilanţ, datat din 30 iunie, reprezintă o creştere cu 55,9% în comparaţie cu bilanţul precedent care recenza, cu opt zile în urmă, 3.413 cazuri.
Europa rămâne pe departe regiunea cea mai afectată de virus, cu 85% dintre cazuri, un număr total de 53 de ţări fiind afectate până în prezent.
O recrudescenţă neobişnuită a cazurilor de variola maimuţei a fost detectată începând cu luna mai în afara ţărilor din Africa Centrală şi de Vest, unde virusul circulă în mod obişnuit.
„Dacă majoritatea cazurilor recenzate afectează bărbaţi care întreţin relaţii sexuale cu bărbaţi, alte grupuri vulnerabile sunt de asemenea la risc”, a precizat purtătoarea de cuvânt. „Au existat câteva cazuri la copii şi la persoane cu un sistem imunitar compromis”, a mai spus ea.
Confirmată pentru prima dată la om în 1970, variola maimuţei este considerată mai puţin periculoasă şi contagioasă decât „verişoara” ei, variola umană, eradicată în 1980.
Variola maimuţei, care se manifestă prin simptome gripale şi erupţii cutanate, se vindecă în general de la sine în două sau trei săptămâni.