Efectele negocierilor eșuate dintre Guvernul de la Atena și creditorii internaționali s-au văzut chiar mai devreme de data scadenței: piețele financiare au căzut puternic, din Asia până pe Wall Street, prețul petrolului s-a redus și el, monedele din regiunea Europei de Est au pierdut teren în raport cu euro, în timp ce euro a slăbit serios în comparație cu dolarul.
Principalele burse europene au deschis cu scăderi puternice, de peste 4%. Cele mai mari scăderi le-au înregistrat acțiunile băncilor, ajungând și la 14%. A fost cea mai slaba zi pentru indicii europeni bursieri din 2011 până acum.
Bursa de pe Wall Street a avut cea mai slabă zi din 2015 pe fondul crizei din Grecia. Indicii Dow Jones, S&P 500 și Nasdaq au scăzut cu până la 0,9% imediat după deschiderea burselor în SUA. Pe parcursul zilei, indicele industrial Dow Jones a pierdut 2 procente, indexul Standard & Poor's 500 ia scăzut cu 2,1%, iar indicele compozut Nasdaq a coborât cu 2.4%.
Pericolul "Grexit": efectele directe pentru România
Primul efect palpabil pentru buzunarul românilor s-a văzut încă de luni: moneda Euro a explodat cu aproape 1% într-o singură zi, fiind cea mai lovită monedă din Estul Europei.
BNR a cotat ieri euro la 4.4931 lei, faţă de 4,4577 lei în şedința de vineri. Cursul leu-euro a testat practic zona de stabilitate a BNR (4,38-4,52 lei), depăşind pe piaţa interbancară nivelul de 4,5 lei și ar fi încheiat ziua și mai rău dacă BNR nu ar intervenit în piață.
Grexitul ar putea duce euro către bariera de 4,6 lei, sunt de părere o parte dintre analiștii financiari, însă pe termen scurt și mediu presiunea pe leu ar putea să poziționeze moneda euro cel mai probabil la cotația de 4,52 lei.
Cât de jos va cădea leul? Prognoza economiștilor care stau cu ochii pe Grecia
"În momentul de față, cursul este bine poziționat la 4,5 lei/euro și reflectă corect riscurile din regiune. Pentru perioada următoare, euro ar putea să urce către 4,52 lei, însă în cazul unui default al Greciei, sau dacă vorbim de pregătirea pentru separarea de zona euro, pragul de 4,60 lei/euro ar fi pasul următor Scenariul cel mai probabil, în proporție de 60-70% este ca Grecia să se despartă de Europa, însă există și posibilitatea ajungerii la un acord, caz în care cursul s-ar întoarce spre 4,45 lei", a declarat pentru Realitatea TV Claudiu Cazacu, analist piața valutară.
Un alt efect concret pentru România: cresc costurile pentru stat. Agenția de evaluare financiară Standard&Poor's a anunțat deja că va retrograda ratingurile de credit ale României, Macedoniei, Albaniei și Serbiei dacă problemele din Grecia vor afecta sistemele bancare din aceste țări, unde băncile elene au o expunere destul de mare.
O scădere a ratingului conduce la creșterea costurilor de finanțare pentru România, investitorii luând ca reper aceste ratinguri când stabilesc randamentele pe care le cer pentru împrumuturi.
Europa lasă ușa deschisă pentru Atena, după ce "grecii s-au ridicat de la masă"
Temerile legate de intrarea Greciei în incapacitate de plată începând cu data de 1 iulie au dus la retrageri record de bani în Grecia în weekend. Guvernul de la Atena a luat decizia de închidere a băncilor timp de şapte zile, până după referendum, şi limitarea la 60 de euro pe zi de persoană la sumele retrase din bancomate.
Populaţia şi firmele din România au depozite de 24 miliarde lei (5,4 mld. euro) la cele patru mari bănci greceşti cu activitate pe piaţa românească – Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească, ceea ce înseamnă 10% din totalul depozitelor.
Băncile grecești controlează, cumulat, 13% din activele bancare locale. BNR a ieşit duminică cu mesaje de liniştire adresate românilor cu bani la băncile greceşti spunând că statul garantează depozitele până în 100.000 euro.
„Dincolo de realitatea din Grecia, subliniez că băncile locale sunt româneşti şi au doar capital grecesc. Posesorii acestui capital sunt limitaţi sever de regulile noastre interne. Există un protocol foarte clar, cu reguli foarte precise în caz de interferenţă a acţionarilor. Totul este stabilit în cel mai mic detaliu“, a declarat consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.
„Am văzut în acest an de criză că niciodată nu a existat risc de panică în rândul deponenţilor băncilor cu acţionariat grecesc, iar această realitate este datorată faptului că depozitele sunt garantate de către stat şi posibilităţii de manevră pe care o are banca centrală dacă s-ar simiţi interferenţa acţionarilor“, a mai precizat Vasilescu.
Schimburile comerciale dintre România și Grecia sunt, de asemenea, puse sub semnul întrebării, însă impactul nu este semniicativ.
Doar 1% din exporturile romanesti merg catre Grecia, însă sunt multe firme cu capital grecesc care isi desfasoara activitatea in Romania. Vindem grecilor mai ales ulei de motor, carburanti, fier si otel, plus echipamente electrice. Valoarea exporturilor a crescut în ultimii ani, însă o blocare a schimburilor comerciale nu este îngijorătoare.
Ce ar fi cu adevărat îngrijorător ar fi reacția investitorilor străini față de zona balcanică, care ar putea aduce probleme serioase pentru creșterea economică a României.
