Doctorul a intrat în atenția presei după ce a filmat cum unul dintre pacienți era mâncat de viermi, de viu, în unul dintre saloane.
Nicolae Bănicioiu: „Chiar nu avem nevoie de nimic, ne descurcăm foarte bine, iar medicii noștri pot face față cu brio oricărei situații”.
Părinții victimelor au implorat statul să accepte mutarea copiilor lor arși în clubul bucureștean care funcționa fără a avea autorizație ISU. Unii au primit acordul transferului, și au fost salvați, alții au murit în agonie pe paturile murdare din spitalele românești.
„Soarta unui pacient ars se decide în primele 48, cel mult 72 de ore”, spun medicii de specialitate.
Șase ani mai târziu, nimic nu s-a schimbat. Deși toți miniștrii Sănătății au promis că vor înființa un centru pentru marii arși, România are astăzi doar 27 de paturi destinate acestor pacienți.
Anul trecut, la Piatra Neamț au ars de vii 10 oameni, chiar în secția de Terapie Intensivă a spitalului județean. Printre victimele care au scăpat cu viață, și un medic.
„Nu știu ce s-a întâmplat, știu că am lăsat-o pe mama bine și am găsit-o moartă!”
Doctorul Cătălin Denciu era de gardă în momentul în care a izbucnit incendiul, iar acesta a încercat să își salveze pacienții intubați, chiar cu prețul propriei vieți. Medicul erou a suferit arsuri pe 40% din suprafața corpului și a fost transferat la spitalul militar Regina Astrid din Bruxelles.
Nelu Tătaru, ministrul Sănătății de atunci, a precizat pentru jurnaliști că "belgienii nu primesc nimic din exterior, dar fac o excepție pentru noi, a vorbit și premierul Ludovic Orban acolo”.
O declarație care a înfuriat, pe bună dreptate, întreaga țară.
La începutul lunii iulie, la Patromidia a avut loc o explozie puternică în care doi lucrători au suferit răni grave. Și ei au fost salvați în ceasul al 12-lea, fiind transferați la o clinică din Germania.
Premierul Cîțu și-a asumat intervenția pentru acest transfer.
Cîțu se laudă că a fost pila marilor arși de la Petromidia
"Ma bucur ca in urma interventiei mele, cele doua persoane, care in prezent sunt internate la Spitalul Floreasca, vor fi transferate in strainatate. De fiecare data trebuie sa ne intereseze un singur lucru: pacientul sa aiba parte de cel mai bun tratament", a scris seful Guvernului pe Facebook.
Sursă: Facebook
Reprezentantii Petromidia au spart bula de săpun și au transmis presei că cei doi pacienți vor fi transferați pe cheltuiala companiei.
Chiar şi fără tragedii precum cele enumerate, România este ţara din Europa cu cel mai mare număr de pacienţi arşi grav- între 600 şi 800 anual, transmite Ministerul Sănătății.
Nu mai departe de duminica trecută, statul român a trimis alți trei pacienți cu arsuri grave către spitale capabile.
O aeronavă Spartan a Forţelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, a efectuat duminică, 25 iulie, o misiune umanitară pe ruta Otopeni – Frankfurt - Otopeni, pentru transportarea a trei pacienți care prezintă arsuri, la solicitarea secretarului de stat Raed Arafat, se arată într-un comunicat.
De ce statul român dă dovadă de neputință în aceste situații dramatice? Pentru că nu există bună voință. O spun chiar victimele care și-au văzut moartea cu ochii și care au avut ocazia să fie tratate în spitale din afară, acolo unde sistemul funcționează.
Un exemplu concret este chiar Spitalul de Arși din Capitală, care, teoretic, ar trebui să aibă un circuit bine pus la punct. Conform Ordinului nr. 476 din 27 aprilie 2017, un centru pentru arși trebuie să dețină și o bancă de piele acreditată sau acces la o astfel de bancă.
Romania nu deține însă o astfel de bancă, iar grefele salvatoare se pot realiza doar în străinătate.
Banca Mondială a anunțat în 2020 că asigură finanţare pentru trei centre regionale pentru marii arşi: la Bucureşti, Timişoara şi Târgu Mureş. Banii au fost însă disponibili numai până la finele anului şi doar autorităţile de la Timişoara au întocmit documentele pentru atragerea fondurilor.
Premierul Florin Cîțu a promis totuși că aceste trei centre se vor construi și că termenul de finalizare se preconizează a fi sfârșitul anului 2024.
O altă verigă slabă a sistemului sanitar românesc este Direcția de Sănătate Publică.
Pe umerii celor de la DSP, la fel ca și în alte țări, au căzut sarcini grele în pandemie: testarea oamenilor, informarea acestora și raportarea deceselor. Misiuni eșuate la noi.
De la începutul pandemiei, cei patru miniștri care au condus Sănătatea – Victor Costache, Nelu Tătaru, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, nu au îmbunătățit activitatea Direcției de Sănătate Publică, lăsând direcția să supraviețuiască din inerție.
Cifrele sunt grăitoare.
T: SOCOTELILE DSP, ERONATE
- DSP a raportat mai puțin de un sfert din numărul total al infectărilor;
- Decesele Covid-19, cu 30% mai multe după renumărare;
- Majoritatea oamenilor s-au testat pe banii lor, nu la solicitarea DSP.
Sursa: spotmedia.ro
Înainte de pandemie, DSP era o “vacă de muls” pentru clientela politică, scrie jurnalistul Emilian Isăilă. „Erau controlate de partid, iar la rândul lor, prin presiuni făcute asupra firmelor, spitalelor, cabinetelor medicale strângeau fonduri pentru partid și pentru cei angajați acolo”, mai dezvăluie jurnalistul.
Nici fostul ministru al Sănătății Nelu Tătaru nu a avut cuvinte de laudă. Acesta a explicat, în cadrul unei conferințe, cum a perceput eficența DSP în timpul mandatului său și a crizei coronavirusului:
CARTON
T: Bun de dat aviz sălilor de fitness
„DSP a scos la iveală capacitatea deprofesionalizată, lipsită de atribuții, de specialiști, rămânând în acest moment doar să dea niște avize pentru cabinete medicale sau săli de fitness”, spunea ministrul Sănătății Nelu Tătaru, pe 2 iunie 2020.
Sursa: cursdeguvernare.ro
Și profesorul Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică, face un portret al dezastrului din interiorul Direcției de Sănătate Publică.
CARTON
T: „Nu știu să folosească un calculator”
“Direcțiile de sănătate publică sunt niște organizații anacronice, subfinanțate, în care angajații de acolo, chiar dacă sunt bine intenționați, nu au bani, nu au resurse, nu știu să folosească un calculator, nu vorbim în România de date salvate în Cloud, ci vorbim de fișiere pe care și le tot trimit înainte și înapoi, e o situație absolut ridicolă”, a spus profesorul Răzvan Cherecheș.
Sursă: SpotMedia.ro.
În urma unui scandal public în interiorul coaliției de guvernare, actualul ministru Ioana Mihăilă a verificat raportările făcute de spitale către DSP-uri. Astfel, s-a constatat că peste 30% dintre decesele provocate de COVID-19 nu au fost înregistrate.
Haosul s-a instalat și în acțiunile de testare ale DSP.
Deși România avea o capacitate de testare de 50.000 de persoane pe zi, doar o singură dată a fost atinsă cifra de 40.000 de persoane testate în 24 de ore.
