"Oprirea pe scară largă a activităţii în numeroase sectoare economice începând cu a doua parte a lunii martie, în efortul de limitare a răspândirii pandemiei COVID-19, precum şi comprimarea accentuată a cererii de consum, concomitent cu scăderea celei externe, fac probabilă o contracţie severă a economiei româneşti în trimestrul II, implicând o schimbare bruscă a poziţiei ei ciclice, care, de la o valoare substanţial pozitivă este aşteptată să cadă consistent în teritoriul negativ", se spune în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR.
"În evaluări s-au făcut referiri la caracteristicile declinului suferit de economia românească în contextul crizei financiare globale, precum şi la închiderile bruşte de companii şi activităţi consemnate în actuala conjunctură - mai cu seamă în transporturi, turism, HoReCa, activităţi recreative, industrie şi comerţ -, dar şi la măsurile/programele de sprijinire a firmelor şi populaţiei aplicate pe plan intern, constrânse însă ca dimensiune de spaţiul fiscal existent", se mai spune în minuta BNR.
Celemai severe efecte generate de restricții și de evoluția negativă a cererii la nivel global s-au resimțit asupra activităţii economice şi al pieţei muncii,
Membrii Consiliului au semnalat şi faptul că numărul contractelor de muncă reziliate a crescut în ultima vreme, iar fenomenul s-ar putea accentua, pe măsură de Guvernul elimină măsurile de sprijin pentru salariații și firmele aflate în dificultate.
"S-a conchis că cererea de forţă de muncă va continua probabil să scadă în ansamblul său, pe orizontul scurt de timp, dar în condiţiile unor evoluţii neuniforme, chiar opuse ca sens la nivel inter-sectorial, relevante fiind intenţiile de angajare anunţate în aprilie de companii din industria alimentară, comerţul cu bunuri de strictă necesitate, transportul de mărfuri şi segmentul IT&C", potrivit BNR.
Analiza Băncii Naționale mai indică, drept factori de risc cu o evoluție imprevizibilă rata inflației, condiţiile meteorologice nefavorabile ce ar putea afecta performanţele agriculturii, dar și liberalizarea pieţei gazelor naturale şi a celei a energiei electrice.
Documentul intregral poate fi consultat AICI.
