România a plătit peste 1,806 miliarde euro către Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi Banca Mondială (BM), în primele cinci luni din acest an, din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice pentru Agerpres.
Potrivit graficulului de rambursare a datoriei contractate de România în 2009, suma pentru anul 2015 a fost în mare parte plătită deja de autoritățile de la București.
Pentru anul 2016, România are de rambursat doar 115 milioane euro, urmând un nou vârf de plată în 2017, de 1,2 miliarde euro, după cum reiese dintr-un tabel prezentat de CursdeGuvernare.ro:
Cea mai mare parte a sumei, respectiv peste 1,546 miliarde euro, a fost plătită pe data de 1 ianuarie către UE, din care 1,5 miliarde euro reprezentau rambursări rate de capital, iar 46,2 milioane euro dobânzi şi comisioane.
În data de 1 februarie, statul român a plătit 18,3 milioane euro către Banca Mondială (dobânzi şi comisioane), iar pe data de 5 ale aceleiaşi luni suma de trei milioane de euro către FMI (dobânzi şi comisioane). De asemenea, pe 23 februarie România a plătit 162 milioane de euro (rambursări rate de capital) către FMI.
În prima zi din martie a fost plătită suma de 3,2 milioane euro către Banca Mondială (dobânzi şi comisioane). În luna aprilie ţara noastră a rambursat 38,5 milioane euro către UE, pe 10 mai - 33,8 milioane euro, în timp ce pe 15 mai - 1,9 milioane euro au mers către BM.
Rambursările sunt efectuate în contul pachetului financiar acordat României de către creditorii internaţionali în anul 2009, care are o valoare totală de 19,95 miliarde de euro.
În anul 2009, România a parafat un împrumut stand-by pe 24 de luni în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi BM. Prin acest aranjament cu FMI, România a intrat în posesia a şapte dintre cele opt tranşe prevăzute, în sumă de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro).
Cea de-a opta tranşă a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost utilizată.
