Nu sunt singurele solicitări adresate guvernanților. Printre acestea sunt: începerea negocierilor pentru acorduri de împrumut cu Fondul Monetar Internațional, Banca Europeană de Investiţii , Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Mondială, impozitul de solidaritate de 1.000 de lei, stabilirea unui venit minim garantat de 1.000 de lei pentru următoarele trei luni, suplimentarea bugetelor locale pentru următoarele trei luni, impozitarea veniturilor mai mari de 3.200 de lei, în cazul pensionarilor care au pensii mai mari de , creșterea indemnizației de șomaj la 1.000 de lei, universalizarea accesului la sistemul public de asigurări de sănătate, dar și amânarea creșterii pensiilor , respectiv abrogarea Legii pensiilor.
În raportul „Pandemia şi standardul de viaţă – Politici de protecţie socială”, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române propune înfiinţarea unei taxe de solidaritate pe care ar urma să o plătească toţi românii care au venituri nete mai mari de 3.200 de lei pe lună.
Taxa ar urma să fie plătită şi de pensionari, sub forma unei contribuţii de asigurări de sănătate, care ar spori astfel fondurile destinate luptei împotriva pandemiei.
„Recomandăm reintroducerea plăţii contribuţiei de asigurări de sănătate de către pensionarii cu venituri (din pensie şi orice alte surse) mai mari de 3.200 lei net lunar, valoarea salariului mediu net din februarie 2020”, se arată în raportul institutului.
O propunere asemănătoare a venit în urmă cu o lună și din partea președintelui Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Acesta era de părere că o asemenea măsură ar fi extrem de utilă având în vedere criza financiară care va urma pandemiei de coronavirus.
„Eu cred că s-ar impune o taxă de solidaritate de la un anumit nivel de venituri. Pot fi 8.000 de lei sau 10.000 lei. Banii aceștia ar ajuta bugetul public”, a declarat Daniel Dăianu, la Realitatea PLUS, pe 26 martie 2020.
