O vânzătoare din piața de animale din orașul Wuhan, situat în provincia Hubei, care s-a infectat pe 11 decembrie 2019, este considerată, oficial, primul caz cunoscut de îmbolnăvire de COVID-19 din lume, potrivit unui studiu apărut în luna noiembrie în revista Science. Anterior, primul caz de îmbolnăvire fusese considerat un contabil care nu părea să aibă vreo legătură cu piața din Wuhan, iar primele sale simptome au apărut pe 16 decembrie 2019. Teoria conform căreia contabilul ar fi fost primul caz de îmbolnăvire a alimentat și speculațiile că virusul s-ar fi putut scurge dintr-un laborator.
Prin urmare, săptămâna aceasta se împlinesc fix 2 ani de când virusul care a dat peste cap viața întregii planete a provocat prima îmbolnăvire. Chiar dacă există diferențe considerabile între momentul zero și cel actual, și asta deoarece avem la dispoziție o mulțime de informații și studii despre virus, plus că - și acesta este fără îndoială este cel mai important lucru - avem vaccinuri care previn formele grave și decesul asociat COVID-19. Cu toate astea, există în continuare o mulțime semne de întrebare legate de SARS-CoV-2, cele mai recente având legătură cu mutațiile apărute la nivelul acestui virus. Semnalul de alarmă l-a dat noua variantă Omicron, descoperită în Africa de Sud pe data de 24 noiembrie, despre care se crede că este mult mai contagioasă și mai transmisibilă decât varianta Delta, cea care era dominantă în întreaga lume.
În plus de asta, așa cum spuneam, se mențin și vechile întrebări, cea mai persistentă dintre ele fiind legată de apariția COVID-19. Încă un mister, originea virusului SARS-CoV-2 a rămas o sursă majoră de tensiune între China și Statele Unite pe parcursul ultimilor 2 ani.
Un studiu comun realizat anul acesta de China și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a exclus aproape complet teoria conform căreia COVID-19 ar fi provenit dintr-un laborator, arătând că cea mai probabilă ipoteză este că virusul a infectat oamenii în mod natural, probabil prin intermediul comerțului cu animale sălbatice.
Echipa de experți ai OMS care a petrecut 4 săptămâni în Wuhan și în împrejurimile acestuia, împreună cu oamenii de știință chinezi, a arătat într-un raport întocmit în luna martie a anului 2021 că virusul SARS-CoV-2 a fost probabil transmis de la lilieci la oameni prin intermediul unui alt animal, dar că sunt necesare în continuare cercetări suplimentare.
O altă întrebare care stă pe buzele tuturor este dacă vom reuși sau nu să punem punct pandemiei prin vaccinare. Întrebare, spun experții, ține foarte puțin de eficiența vaccinurilor, în sine, și mai degrabă de acceptarea vaccinării și distribuția dozelor în țările sărace, care au care au cu adevărat nevoie de ele.
Potrivit datelor furnizate de Bloomberg, peste 8 miliarde de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în ultimul an pe întreaga planetă, în 184 de țări. Teoretic, pentru asigurarea așa-numitei "imunități de turmă", ar fi necesar ca 75-85% din populația planetei să fie vaccinată anti-Covid, prag ce - spune aceeași sursă - ar putea fi atins peste aproximativ 3 luni.
O altă problemă este legată de distribuția inegală a vaccinurilor în lume. După cum bine știm, vaccinurile anti-COVID-19 au ajuns în special în Europa, Statele Unite, unele țări din Asia și Australia, în timp ce pe alte continente au ajuns în cantitate limitată.
Dacă după un an de pandemie am avut la dispoziție vaccinuri anti-COVID, nu la fel de norocoși suntem în privința unui tratament care să fie aplicat bolnavilor infectați cu acest virus.
În acești doi ani, au fost folosite pentru tratarea pacienților COVID-19 doar medicamente care aveau, inițial, o altă indicație terapeutică.
În acest moment, giganții farma Merck și Pfizer lucrează la ceea ce ar putea fi primele medicamente create 100% pentru tratarea COVID-19: este vorba despre antiviralele Molnupiravir (Merck) și Paxlovid (Pfizer).
Molnupiravir, primul antiviral din lume creat special pentru tratarea formelor ușoare și moderate de COVID-19 la adulții testați pozitiv cu SARS-CoV-2, a fost deja autorizat în Marea Britanie și se află în procedură de autorizare de urgență la Agenţia pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite (FDA) și Agenția Europeană a Medicamentului (EMA). Antiviralul Paxlovid se află și el în procedură de aprobare de urgență la FDA și EMA.
Reamintim că specialiștii din țara noastră au tras un semnal de alarmă legat de antiviralele luate după ureche pentru a trata COVID-19. În atenția autorităților române s-a aflat, de asemenea, și antiviralul Arbidol. Controversatul antiviral pentru gripă, intens promovat în țara noastră de omul de afaceri Gigi Becali, se spune că s-ar vinde pe piața neagră cu 200-300 de lei cutia, deși eficiența sa nu este clar dovedită în ceea ce privește COVID-19. În plus, medicamentul nu este autorizat de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) din România.
Principalul risc de transmitere este, așadar, în spațiu închis și, mai ales, fără mască. Totuși, nu suntem complet feriți de risc nici în spații deschise, în special în aglomerații.
