"Curtea de Conturi il intreaba cum a dat banii Blue Air pentru ca atat EximBank, cat si reprezentanti din minister i-au recomandat sa nu dea banii. O sa va arat ce au spus cei de la Curtea de Conturi", a declarat, luni seara, Anca Alexandrescu, moderatoarea emisiunii "Culisele Statului Paralel".
Drept urmare, jurnalista a facut publica solicitarea adresata lui Sebastian Burduja de catre CC privind transmiterea unor calrificari pe marginea acestui subiect:
"Absolut toate analizele, pe toate nivelurile, aratau clar ca nu se justifica acordarea ajutorului financiar de 60 de milioane de euro pentru ca pun statul in pericol de a nu recupera in aceasta suma. Asa s-a si intamplat. Blue Air a intrat in faliment. Statul roman a trebuit sa plateasca iar acum nici nu mai stie ce mai are si ce nu (referitor la flota Blue Air - n.r.)", a mai spus Anca Alexandrescu.
Drept raspuns, Burduja nu a vrut sa mai dea o alta declaratie Realitatea PLUS. El si-a asumat-o pe cea din 2020.
"Dl Burduja a raspuns la mesajul nostru. A spus asa: "Va rog sa cititi punctul meu de vedere dat publicitatii acum 2 ani de zile", a aratat moderatoarea emisiunii Culisele Statului Paralel.
„În anul 2020, toate statele din lume au intervenit cu miliarde de euro în industria lor aviatică, mai ales pe segmentul low cost. Germania, Spania, au dat sume mari pentru că pandemia a ținut avioanele la sol. Toate actele normative pentru împrumutul Blue Air au avut acceptul Comisiei Europene, țin minte, au venit aprobările și în 48 de ore, ceea ce era fără precedent. Dacă companiile mor, statul pierde pentru că vin alte companii care cuceresc piața. Încă 2020 s-au pierdut multe rute și baze în favoarea unor competitori direcție. Ce a făcut statul pentru a-și proteja interesele ? A adoptat în 2020 o serie de măsuri fără precedent. A instituit ipotecă pe 75 % din acțiunile Blue Air conform evaluatorului independent. Apoi, Ministerul Transporturilor și al Finanțelor au reprezentanți cu drept de veto în Consiliul de Administrație Blue Air. Deci când Compania nu a reușit să atragă sume de la investitori ei puteau să ridice două degete și să spună Stat român ai dreptul să preiei această companie și să faci ce dorești cu ea, să o vinzi să o adaugi la Tarom care putea să-și facă serviciu low cost. Trebuie întrebat domnul fost ministru (n.r Cătălin Drulă) ce-a păzit, în mandat, de ce nu a preluat-o, de ce nu valorificat-o ? Banii erau pentru acoperirea necesarului de lichiditate din 2020, pandemia a continuat, deci era clar că Statul trebuia să decidă atunci”, a transmis ministrul Burduja. (Economedia.ro)
"O sa trimit documentul tuturor, si de la PNL, ca poate ei nu stiu. Interesant e de ce dl Citu nu a vrut sa semneze (hotararea de guvern - n.r.)? Si dl Orban trebuie sa raspunda de ce dl Citu si-a delegat semnatura si a semnat doar dl Burduja. De ce a semnat doar Burduja? A fost indisponibil dl Citu in ziua respectiva? Sunteti asa de ocupat, dl Citu? De ce nu vreti sa raspundeti? DNA sa vina sa va ia pe toti. Dl Burduja trebuie sa vina sa dea explicatii de ce a semnat. La DNA cu totii - dl Burduja, dl Citu, dl Orban", a transmis juranlista.
Ea a adaugat: "Tanarul Burduja a fost crescut sa devina presedinte. El nu stie ca noi stim ca tatal sau a declarat in mai multe cercuri in urma cu ceva ani ca il creste sa devina presedintele Romaniei. Acum ce sa facem. Nu toate lucrurile sunt posibile in tara asta".
Investigația Comisiei Europene
Nu doar Curtea de Conturi s-a sesizat în privința măsurilor de sprijin acordate de România companiei Blue Air. ci și Comisia Europeană care a inițiat o investigație detaliată pentru a evalua dacă anumite măsuri adoptate de țara noastră în favoarea companiei aeriene respectă normele UE privind ajutoarele de stat.
"În august 2020, Comisia a aprobat două măsuri în favoarea Blue Air, și anume:
- o garanție publică în valoare de aproximativ 28 de milioane EUR (aproximativ 137 de milioane RON) pentru a compensa daunele suferite în contextul pandemiei de coronavirus și al restricțiilor de călătorie vizând limitarea răspândirii virusului impuse de România și de alte țări și
- o garanție publică de aproximativ 34 de milioane EUR (aproximativ 164 de milioane RON) aferentă unui împrumut de salvare, destinat să acopere parțial nevoile de lichidități ale Blue Air în următoarele șase luni.
România s-a angajat să se asigure că garanția publică aferentă împrumutului pentru salvare va înceta după șase luni sau că va comunica Comisiei fie un plan de lichidare, fie un plan cuprinzător de restructurare a Blue Air în vederea evaluării ajutorului de stat.
În aprilie 2021, România a comunicat pentru prima dată Comisiei un plan de restructurare a Blue Air pentru perioada august 2020 - septembrie 2025. Planul, actualizat de mai multe ori, include o prelungire a garanției aferente împrumutului pentru salvare la șase ani (perioadă în care sunt incluse cele șase luni inițiale ale ajutorului de salvare), permițându-se astfel rambursarea ajutorului până în 2026, prevede măsuri de restructurare și preconizează o finanțare privată. În noiembrie 2022, statul român a rambursat împrumutul și a preluat o participație de 75 % în societatea Blue Air.
În această etapă, Comisia este preocupată de faptul că planul de restructurare și măsurile de ajutor puse în aplicare pentru a sprijini acest plan nu sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat, în special cu Orientările privind ajutoarele pentru salvare și restructurare.
Comisia va efectua o investigație detaliată pentru a stabili dacă preocupările sale inițiale sunt confirmate. În special, Comisia va examina dacă:
- planul de restructurare poate restabili viabilitatea pe termen lung a Blue Air fără ajutor de stat suplimentar sau continuu;
- contribuția proprie a Blue Air sau contribuțiile de pe piață la costurile de restructurare sunt reale, efective, suficiente și nu implică acordarea de ajutor, astfel încât să se asigure faptul că ajutorul de restructurare este proporțional;
- există măsuri adecvate pentru a se limita denaturările concurenței create de ajutorul de restructurare pe piața internă a serviciilor de transport aerian.
Inițierea unei investigații aprofundate oferă României și părților terțe interesate, inclusiv beneficiarului ajutorului, posibilitatea de a prezenta observații. Faptul că a fost inițiată o investigație nu anticipează în niciun caz rezultatul acesteia", se arată pe site-ul Reprezentanței Comisiei Europene în România.
