„Venirea primei doamne nu poate fi înţeleasă pe deplin, la noi, ca gest, pentru că noi nu avem instituţia primei doamne. Chiar dacă avem o primă doamnă, soţia preşedintelui Iohannis, nu are însemnătate pentru noi pentru că în România prima doamnă nu are prerogative oficiale. În SUA, prima doamnă îndeplineşte câteva funcţii care nu sunt neapărat foarte formal exprimate în Constituţie, dar ea este un fel de reprezentant, o mamă a răniţilor - ca să spunem aşa - pentru zona socială, pentru zona dezmoşteniţilor sorţii, pentru cei invizibili în societate.
Este simbolul faptului că societatea nu-i uită pe aceştia. Chiar dacă preşedintele şi instituţiile trebuie să se ocupe de lucrurile presante care sunt vizibile şi majore, prima doamnă nu-i uită pe "ceilalţi". Aici este vorba de zona aceasta a refugiaţilor. Evident că este o chestiune politică. Sigur că prima doamnă a Americii vine aici să dea un semn că America nu trimite doar arme, ci are grijă şi de cei care sunt perdanţii absoluţi ai războiului, cei care şi-au pierdut casa, cei care sunt plecaţi în bejenie. Aceasta este prima semnificaţie a vizitei şi este foarte importantă. La fel, se încearcă şi sensibilizarea societăţilor de pe flancul estic asupra nevoii de a fi apropiaţi de acest context. Cred că în România nu este cazul, pentru că la noi a fost o mobilizare foarte bună. Mulţi au fost chiar surprinşi. Vă spun sincer, şi eu am fost un pic surprins", a spus ministrul Apărării la un post TV.
„Există o lipsă de empatie pentru cei săraci din România. Instituţiile, când fac ceva, o fac la marile scandaluri sau ca program politic. Dar am văzut o mobilizare în formă a societăţii civile în spijinul refugiaţilor încă din primele zile. Această empatie cu străinii a fost, repet, şi pentru mine o surpriză extraordinară. Acesta este unul din semnele pe care le dă prima doamnă. Cred că vizita lui Jill Biden este şi o formă de a mulţumi românilor, polonezilor sau unde o să mai meargă pentru modul în care s-au descurcat în această chestiune socială", a mai spus Vasile Dîncu.