Mihai Tudose își asumă refuzul atât în calitate de român, cât și de prim-ministru. "Discuțiile despre autonomia Ţinutului Secuiesc sunt în afara legii și nu merită luate în seamă, reprezentând doar o încercare de destabilizare a unității României în anul Centenarului "
Premierul a declarat, miercuri seara, la emisiunea "Jocuri de Putere", că subiectul autonomiei teritoriale a maghiarilor din Ținutul Secuiesc face parte dintr-un șir de "încercări de a băga bățul prin gard" care vor caracteriza anul 2018, anul centenarului Marii Uniri.
Rezoluţia semnată de cele trei formaţiuni politice maghiare arată că se doreşte obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, care ar trebui să devină "o regiune autonomă în limitele sale istorice", cu organism de decizie cu competenţe legislative şi executive regionale în domeniile educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. Liderii politici maghiari arată că „administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti".
„La o sută de ani după adoptarea Rezoluţiei de la Alba Iulia, maghiarii din România au rămas o comunitate naţională puternică şi generatoare de valori, care doreşte să îşi păstreze identitatea naţională şi patrimoniul cultural, în ciuda politicilor de asimilare a majorităţii guvernelor româneşti din diferitele perioade istorice", scrie în Rezoluţia comună a organizaţiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie, semnată la Cluj-Napoca.
