Ne bucurăm că a scăzut consumul de gaz și de energie și că nu mai importăm. Dar, așa cum ne spunea domnul profesor Peiu, chiar în ultima ediție a emisiunii noastre, ne îmbătăm cu apă rece. În primul rând este vară și, implicit, românii nu au motive să consume prea mult. Mai grav este că, așa cum au avertizat specialiștii, facturile nesimțite au lovit chiar în inima economiei românești.
Coloșii care susțin industria, loviți nu doar de anii brutali de pandemie, ci și de criza din Energie au fost nevoiți să restructureze și să își recalculeze traiectoria pentru a rămâne pe piață. Deja, trei grei au pus lacătul pe anumite sectoare din cauza prețurilor nesimțite. Chimcomplex, cel mai mare jucător din chimia românească, a oprit producția de la fabrica de lângă Onești, Bacău. Alro Slatina a oprit temporar producția la Alum Tulcea. Iar Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte din țară, a oprit instalațiile de amoniac. În total, cele trei companii amintite derulează afaceri de peste 8 miliarde de lei anual și au 5.500 de angajați. Dacă cei mai mari jucători din economie suferă, este clar încotro ne îndreptăm. Iar decidenții par să nu se grăbească să ia o soluție concretă și dau vina, evident, doar pe războiul lui Putin.
Să ne oprim pentru o clipă și să ne imaginăm că și alți grei ar putea opri producția. Mulți români au coșmaruri cu o eventuală relocare a celor de la Renault care au dat semnale, de-a lungul timpului, că ar vrea să își mute o parte din producție. Și cum să nu fie așa, când uzina de la Mioveni reprezintă 3% din PIB-ul țării și aproape 7% din exporturile ei? Dar când faci 10-12 ore cu tirul încărcat cu mașini pe Valea Oltului, orice investitor serios își cam pierde răbdarea. Spre exemplu, Renault Tanger transportă cu vaporul, în numai 3 ore, sute de mașini până în Spania. Iar criza din Energie nu face decât să agraveze situația. Evident că războiul reprezintă o frână serioasă pentru economia țării noastre, la fel cum impactul se simte la nivel global. Dar asta nu scuză cu nimic faptul că la noi nu se iau deciziile hotărâte care să schimbe traiectoria.
Nimeni nu pune piciorul în prag iar băieții deștepți din Energie continuă să ne sfideze fără rușine și ne fură cu legea în mână. Unul dintre ei, Augustin Oancea, supranumit și Regele Energiei, a fost surprins la Mamaia, unde a organizat o mega-petrecere, care s-a întins pe 3 nopți, cu ocazia zilei sale de naștere. Cu șampanie și mâncare scumpă, mașini de lux, focuri de artificii spectaculoase și la mână cu un ceas în valoare de peste 100.000 de euro. Aşa a petrecut tot weekendul Augustin Oancea, cu soția și prietenii, potrivit jurnaliștilor care au prezentat pozele care revoltă întreaga națiune. De la petrecere nu au lipsit nici cântăreți celebri care au întreținut atmosfera. Regele Energiei a intrat in afaceri în anul 2007 iar astăzi, cifra lui de afaceri se ridică la suma colosală de aproape un miliard de euro. Numai anul trecut, profiturile au crescut cu 62% fata de 2020. Oancea e implicat în nu mai puțin de 20 de companii și controlează cel mai mare trader românesc de energie. Guvernul României a anunțat deja că furnizorii de energie sunt cei care fac speculă. Dar totul a rămas la stadiul de acuzații, fără ca autoritățile să facă dreptate. Iar tensiunile dintre partenerii de coaliție sunt tot mai mari. Deja datoria statului către furnizori pentru plafonare se apropie de 2 miliarde și jumătate de lei iar guvernanții se gândesc să prelungească schema de sprijin. O variantă luată în calcul de coaliție este supraimpozitarea întregului lanț din energie, de la producător, până la furnizor. Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a avut o reacție dură, zilele trecute și consideră că vinovat pentru escaladarea alarmantă a prețurilor la energie este chiar statul român. Una dintre soluții, spune acesta, este negocierea unui preț rezonabil cu producătorii și revenirea la anumite sectoare care produceau energie clasică, precum mineritul, așa cum fac multe țări din vestul Europei. „Prioritatea este terminarea investiției Neptun Deep și cele două reactoare de la Centrala atomică pentru că, până la urmă, despre asta vorbim ca și independență energetică”, a spus Daraban. Dar aude cineva, la Guvern, soluțiile prezentate nu doar de acesta, ci și de alți experți? Mi-e teamă că nu și la iarnă vom plăti bani grei pentru luxul de a tremura de frig, pe întuneric, în propriile case. Asta dacă nu ni le vor lua băncile.
Și, în timp ce guvernanții se ceartă în zadar pe sărăcia noastră, să nu ne mai mirăm că alții fac ce vor la noi în țară. Derapajele liderilor maghiari din România, dar și ale celor de la Budapesta se întețesc de la o zi la alta. Ministrul ungur al Sportului românesc a comis un nou gest de netolerat la adresa campionilor țării. Medaliat cu aur la proba de 1.000 de metri canoe simplu și cu argint la 500 de metri canoe simplu, Cătălin Chirilă a sosit azi în București, dar Novak nu s-a deplasat să îl întâmpine. Nu că ar fi contribuit în vreun fel la această performanță, dar ar fi fost onorabil ca un campion de această talie să fie tratat cu demnitate de oficialii țării. Ministrul Sportului a fost prezent la revenirea în țară a lui David Popovici, alături de care s-a fotografiat însă nu același lucru s-a întâmplat și la sosirea în București a delegației tricolore de la Campionatul European de Canotaj de la Munchen, care a obținut 8 medalii, dintre care 5 de aur. Este ironic însă că ungurii se mândresc cu performanțele echipei naționale de fotbal a României, ca și cum ar fi ale lor.
De Ziua Națională a Ungariei, în Budapesta, oficialitățile au decis să se laude în câteva afișe, și cu unele dintre marile succese sportive ale fotbalului românesc: participarea la Mondialele de fotbal din 1990 și 1998. Asta pentru că în echipa noastră se regăseau jucători sau antrenori de etnie maghiară. Mai greve sunt însă noile declarații ale liderul UDMR și vicepremier în Guvernul României, Kelemen Hunor a venit cu noi explicații, după discursul lui Viktor Orban de la Băile Tușnad. Acesta spune că declarațiile premierului Ungariei sunt interpretabile, dar nu rasiste. Mai mult, Hunor nu consideră că liderul de la Budapesta ar trebui tras la răspundere pentru ca a aplaudat afirmațiile conform cărora rasele nu ar trebui amestecate, iar țările care primesc refugiați nu ar trebui numite națiuni.
În ciuda acestor atacuri evidente ale unor înalți oficiali maghiari să nu punem hotar iubirii, dragi români. Și ungurii din Ardeal, tot frații noștri sunt, oricât ar încerca Budapesta sa își bage coada în chestiunile interne. Furia mea se îndreaptă spre liderii politici care vor doar sa agite spiritele, aici, la noi în țară. Iubiții mei, este periculos să dai puteri nelimitate unor minți limitate, care nu se gândesc decât la propriul buzunar și, mai grav, uneltesc planuri separatiste. E important să nu uităm istoria, să nu uităm de martie negru de la Târgu Mureș, și să nu dăm pacea pe care o trăim după multă suferință în Transilvania, pe promisiunile unor conducători care vor să ne smulgă bucăți din țară. Să nu ștergem greșelile trecutului, pentru că altfel am șterge toată înțelepciunea din prezent. Să ne aducem aminte lecția și nu durerea din care se pot naște alte frustrări și tensiuni.
Un editorial semnat de Alexandra Păcuraru și Adrian Dragomir
