Dar dacă voi luați vacanță, să știți că tancurile Rusiei nu vor lua prea curând. Asta pentru că au trecut fix patru luni de când Vladimir Putin a pornit războiul din Ucraina, iar întreaga lume stă pe un butoi cu pulbere. Țările baltice sunt primele aflate în vizorul Moscovei și se tem că nu pot fi protejate la timp de forța de reacție rapidă a NATO, iar în cazul unei invazii similare, ar putea fi șterse de pe hartă. De cealaltă parte, Finlanda, noua candidată la statutul de membru, susține că este pregătită să riposteze în cazul unui atac din partea Moscovei. Comandantul forțelor armate finlandeze spune că țara cu peste 1.300 de kilometri de graniță cu Rusia este dezvoltată sistematic din punct de vedere militar pentru același tip de război ca cel din Ucraina. La o populație de 5,5 milioane, Finlanda a păstrat armata obligatorie pentru bărbați și are 280.000 de militari și peste 870.000 de rezerviști. Drept răspuns dictatorul care se visează continuatorul proiectelor lui Petru cel Mare și-a strâns toți partenerii din BRICS în primul summit de după invazie, iar președintele Chinei anunță că sunt mai uniți ca niciodată. Brazilia, India, China și Africa de Sud sunt țările pe care Moscova mizează să întoarcă soarta războiului.
Mesajul principal al summitului este că liderul de la Kremlin nu este deloc singur în fața sancțiunilor impuse de Occident. Mai mult, președintele Chinei Xi Jinping declara luna trecută în fața miniștrilor de externe BRICS că ordinea mondială trebuie reechilibrată, iar cooperarea reciprocă în materie de securitate este esențială pentru a se opune expansionismului Occidental. Mai mult, Beijingul a acuzat la rândul său că NATO a provocat Rusia să atace Ucraina, iar India și Africa de Sud susțin același punct de vedere. Cu toate acestea sunt tensiuni puternice în rândul partenerilor BRICS, India și China. Fix acum doi ani, tensiunile dintre cele două state au atins cote maxime iar conflictul de la granițe s-a soldat și cu morți. Revenind însă în colțul nostru de Europă, România pare să fie ferită- aparent- de scânteile războiului, deși se dau lupte grele la nici 45 de kilometri. Este tsunami fără precedent în Marea Neagă iar navele noastre patrulează și sunt permanent în misiune iar planul autorităților este de a mări flota prin achiziții urgente. De altfel, acesta este și capitolul deficitar al armatei noastre: dotările cu echipamente vechi și foarte vechi.
Dacă înainte de Revoluție ne puteam baza pe o forță activă de 300 de mii de oameni, în prezent avem 70 de mii de militari profesioniști. Sunt și 57 de mii de forțe paramilitare (unități speciale ale Jandarmeriei, Poliției și ale serviciilor de informații), dar aproximativ 53 de mii de rezerviști. Astfel, undeva la 180 de mii de români pot fi mobilizați de urgență în cazul unei invazii similare celei din Ucraina. Sperăm, evident, să nu se ajungă acolo, mai ales că la finalul acestei luni aliații se vor reuni la Madrid, la un summit prezidat chiar de Joe Biden. Cele 40 de mii de trupe desfășurate permanent în Europa vor fi suplimentate de conducerea NATO. Președintele american a dezvăluit însă că războiul din Ucraina va fi unul de așteptare, adică se va prelungi. Ceea ce nu e o veste tocmai bună. Bilanțul făcut de experți arată că la patru luni de la începutul invaziei, rușii au pierdut peste 34.000 de soldați și peste 10.000 de echipamente militare grele printre care tancuri, artilerii, sisteme de rachete, avioane și multe altele.
Și Ucraina a pierdut cel puțin pe atât, în ceea privește numărul soldaților uciși, dar tragedia este mult mai mare în rândul civililor. Ororile războiului ies la iveală în fiecare zi. Gropile comune amintesc de cruzimea naziștilor lui Hitler și doar în Mariupol se estimează că ar fi pierit 20 de mii de nevinovați. Experții spun însă că ofensiva Rusiei în Ucraina va încetini în următoarele luni. Serviciile de Informații Britanice estimează că atacurile din Donbass aduc pierderi uriașe în rândul armatei invadatoare, iar Putin nu poate înlocui rapid aceste pierderi. Este însă evident că și acesta, ca orice alt război modern, va fi unul al fabricilor și al economiilor. Aici se poartă ofensiva care depășește granițele Rusiei și Ucrainei.
Deja resimțim efectele și aici în România. Pe frontul de acasă purtăm o bătălie cumplită cu scumpirile și cu sărăcia care cuprinde o parte tot mai mare a populației. Și abia din iarnă urmează ce e mai greu, spun la unison, economiștii. Acum, cel mai tare ne preocupă prețul carburanților, iar guvernanții par să fi ajuns la un consens privind compensarea de 50 de bani, chiar la pompă, de la 1 iulie. Pariez că tarifele vor exploda cu o noapte înainte, pentru ca așa e la noi: băieții deștepți trebuie să meargă pe profit, chiar dacă pe noi ne afundă în sărăcie.
Și nu doar în acest domeniu avem șmecheri care fac bani grei pe suferința noastră. Astăzi vorbim și despre sistemul de Sănătate. Colegii mei au pregătit un material exploziv și vă spunem cum a ajuns șeful unui spital pe care l-a transformat în lagăr, șef al Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate. Pe de altă parte, aflăm cu stupoare că o anchetă penală a fost deschisă împotriva ministrului Adrian Chesnoiu. Din cauza problemelor cu justiția, acesta a ales să își dea demisia din orice funcție pe care o deține. Nu pot însă să nu mă întreb ce se află în spatele acestei acțiuni, care vine fix acum, într-un moment de tensiune maximă în Europa amenințată cu foametea de Vladimir Putin.
