Laura Codruţa Kovesi spune că fenomenul nu poate fi eliminat doar prin anchete, fiind necesară schimbarea unor proceduri şi introducerea unor mecanisme de control. "Dacă nu se schimbă unele proceduri, nu se introduc mecanisme de prevenire, nu se realizează eficient activităţile de control, atunci cetăţenii vor fi în continuare afectaţi de corupţie. Este evident că nu doar prin anchetele procurorilor eliminăm corupţia din sănătate. Corupţia în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienţi, atât direct, prin plăţi din bugetul personal, cât şi indirect, prin prejudicierea bugetului asigurărilor sociale. Costul suplimentar pe care firmele îl plătesc cu titlu de mită se reflectă în calitatea şi preţul serviciilor de care beneficiază publicul. Toate acestea produc efecte asupra calităţii serviciilor medicale de care beneficiază pacientul român", a declarat aceasta.
Şefa DNA a dat exemplu rezultatul raportului Special Eurobarometer 4706 - Corruption, publicat în octombrie 2017, realizat la solicitarea Comisiei Europene. "68% dintre respondenţii români percep că viaţa de zi cu zi le este afectată de corupţie. Acest procent a poziţionat România pe primul loc în topul ţărilor din Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte percepţia prezenţei corupţiei în viaţa zilnică a cetăţenilor (la nivelul UE, procentul celor care consideră că viaţa de zi cu zi le este afectată de corupţie este de 25%). În particular, fiind solicitată opinia cu privire la instituţiile percepute ca fiind afectate de corupţie, în România, sistemul de sănătate publică este cel mai des menţionat. Astfel, procentul românilor care au această opinie (58%) este aproape dublu faţă de cel al respondenţilor din ţările UE în ansamblu, unde numai 31% din populaţie apreciază sistemul de sănătate ca fiind afectat de corupţie", a precizat Kovesi.
De asemenea, Augustin Lazăr a afirmat: "Putem observa succesiunea actelor de luare de mită. Ne îngrozom când află că într-un dosar sau altul s-a luat mită cu milioanele, cum ai respira".
