"Nu vom permite ca militarii şi ofiţerii Tsahal să fie aduşi în faţa tribunalului de la Haga", a declarat premierul Benjamin Netanyahu.
Obiectivul demersului de aderare palestinian, început vineri la Naţiunile Unite, este de a putea cere socoteală liderilor israelieni pentru cele trei ofensive lansate în Gaza din 2008 sau pentru ocupaţie, în faţa acestui tribunal competent în materie de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.
Cererea se înscrie în cadrul unei ofensive diplomatice desfăşurate la ONU de palestinieni, care vor să supună din nou votului proiectul lor de rezoluţie, respins săptămâna trecută.
În replică, Israelul a îngheţat sâmbătă plata a 106 milioane de euro din taxe colectate în numele Autorităţii Palestiniene. Aceste plăţi sunt vitale pentru Autoritatea Palestiniană deoarece ele reprezintă peste două treimi din veniturile bugetare proprii şi contribuie la plata a peste 150.000 de funcţionari.
Statul evreu a folosit deja acest mijloc de presiune în special în aprilie, în timpul concilierii dintre Fatah, al preşedintelui Mahmoud Abbas, şi Hamas.
Mişcarea islamistă a denunţat "furtul de bani palestinieni", cerând încă o dată Autorităţii Palestiniene să răspundă rapid şi ferm. Trebuie "să se anunţe oficial sfârşitul negocierilor şi al cooperării pe teme de securitate cu ocupantul israelian", a declarat Hamas.
După CPI, întreruperea cooperării pe teme de securitate în Cisiordania ocupată, armă anti-Hamas preţioasă atât în viziunea israelienilor, cât şi pentru Autoritatea Palestiniană, ar fi penultima etapă înaintea ultimei lor cărţi: dizolvarea Autorităţii Palestiniene.
Dizolvarea acestei entităţi, născute din Acordurile de la Oslo în 1993 şi care ar urma să lase loc unui stat care întârzie să apară, este ceea ce a preconizat şi un ministru israelian, chiar dacă, în fapt, doar palestinienii pot face acest lucru.
"Dacă palestinienii nu dau înapoi, trebuie să luăm măsuri mai dure până la o dizolvare progresivă, o neutralizare progresivă a Autorităţii Palestiniene", a declarat ministrul Informaţiilor Youval Steinitz, un apropiat al lui Netanyahu.
Ministrul Justiţiei Tzipi Livni, demisă recent, a avertizat: dacă Guvernul "se gândeşte la soluţii precum construcţii (în colonii, n.red.) sau desfiinţarea Autorităţii Palestiniene, noi vom fi cei pedepsiţi".
La sfârşitul lui 2012, când statul Palestina a obţinut statut de observator la ONU, Israelul a anunţat construirea câtorva mii de locuinţe în coloniile din Cisiordania ocupată inclusiv în zona ultrasensibilă E1, aproape de Ierusalim, şi a declanşat un val de nemulţumire la nivel internaţional.
Netanyahu pregăteşte de această dată un răspuns "mai dur şi global" decât îngheţarea plăţii taxelor dar care nu include construcţii în colonii, a asigurat Nissim Ben Sheetrit, un oficial de rang înalt în cadrul Afacerilor Externe. "Israelul este pe punctul de a trece de la apărare la atac", a avertizat el.
În trecut, statul evreu a folosit arma retragerii permisului VIP, care le permite oficialilor palestinieni să se deplaseze în special din Cisiordania în Fâşia Gaza.
Îngheţarea plăţilor către Autoritatea Palestiniană a fost calificată imediat, sâmbătă, drept o "nouă crimă de război" de către palestinieni.
Benjamin Netanyahu a trimis duminică aceste acuzaţii liderilor de la Ramallah, pe care îi acuză că au încheiat "o alianţă cu criminalii de război ai Hamas" formând un Guvern de independenţi după concilierea lor cu mişcarea islamistă, considerată "teroristă" de Israel şi Statele Unite.
Israelul acuză Hamas că a folosit locuitorii din Gaza drept "scuturi umane" în timpul războiului din această vară.
Prima plângere pe care palestinienii vor să o depună la CPI ar urma să se refere la acest conflict care s-a soldat cu aproape 2.200 de morţi în rândul palestinienilor, majoritatea civili, şi 73 de partea israeliană, dintre care 67 de militari, a explicat pentru AFP un jurist palestinian.
