"Un acord cu FMI ar da un plus de credibilitate politicilor economice ale României, ne-ar ajuta și în ceea ce privește finanțarea avantajoasă de pe piețele internaționale, și, probabil ar stimula și procesele de reformă. Dar toate acestea trebuie decise într-un cadru politic adecvat și în perspectivă, pentru că anul viitor sunt alegeri și (un acord — n.r.) se va adresa nu numai anului viitor ci și Guvernului de după alegeri", a explicat miercuri Mugur Isărescu, în cadrul conferinței de prezentare a deciziilor Consiliului de Administrație al BNR.

În opinia sa, având în vedere că deficitul bugetar este foarte mic, finanțat în mare măsură prin intrări de capital, nevoile de finanțare pot fi controlate și, în consecință, noul acord nu ar trebui axat pe problemele balanței de plăți ci pe problemele rămase nerezolvate, cum sunt reformele structurale.

"În luarea deciziei, cred că va cântări destul de mult și maniera în care s-a încheiat fostul acord", a mai spus guvernatorul Băncii Naționale.

Marți, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat că România va solicita în mod oficial încheierea unui nou acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) în cursul acestui an, iar negocierile se vor concentra mai degrabă pe implementarea reformelor structurale decât pe deficitul bugetar.

"Cu siguranță vom solicita în mod oficial FMI, în cursul acestui an, să demarăm negocierile pentru un nou acord. Un acord cu FMI poate fi încheiat și fără participarea Comisiei Europene, acestea sunt acorduri diferite", a explicat Eugen Teodorovici.

Dragnea: Guvernul trebuie să prezinte o analiză seriosă privind necesitatea unui acord cu FMI

Începând din 2009 și până în prezent, România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, care au servit ca o ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat și economiei.